"Îmbrațișare vie" – 10048 rezultate
0.01 secundeMeilisearchSf Ioan Iacob Hozevitul
Unul dintre sihastrii romaini canonizati de Biserica Ortodoxa Romana, la 20 Iunie 1992, este Sf. Cuvios Ioan lacob de la Neamt - Hozevitul. S-a nascut la 23 Iunie 1913 la Crainiceni, langa Botosani, dintr-o familie de tarani credinciosi, numindu-se din botez Ilie. Dupa terminarea liceului, in 1932, a imbratisat viata monahala, fiind primit in manastirea Neant de staretul de atunci, Nicodin, viitorul Patriarh, la 15 August 1933. Cum scria un cercetator al vietii sale, Arhiepiscopul Lucian al Constantei, frumusetea slujbelor, mai ales a celor de noapte, blandetea calugarilor, iscusinta duhovnicilor si darul Sf Duh care se odihnea in inima lui, l-au legat pe acest tanar fericit de viata monahala. Manastirea Neamt a devenit pentru rasoforul Ille o adevarata scoala a evlaviei. Ajunge si la manastirea Turnu, isi satisface stagiul militar, apoi revine la Neamt, unde este numit bibliotecar, aprofundand Sfanta Scriptura si studiind Parintii Bisericii. La 8 aprilie 1936, este tuns in monahism....
1 poezii, 0 proze
Doru Alexandru
Parca nu mai era imbratisare contopirea aceea din urma, cand cu adevarat se topeau contururile, disparea carnea, ne uitam respiratia, mistuiti amandoi de o singura, insangerata si nesatioasa gura. De multe ori am nadajduit ca la capatul rapirii aceleia vom intalni, impreuna, moartea. N-am stiut cat ca poate fi atat de ispititoare moartea, atat de calda - voluptate fara spasm, beatitudine fara strigare. Mircea Eliade - Nunta in cer Yahoo ID: grydoryan
258 poezii, 0 proze
Flavia Dorelia
Nascuta intr-o zi frumoasa de primavara,la Ploiesti,vreau sa daruiesc lumii tot ce poate cuprinde un suflet omenesc,ce e mai bun si mai frumos,prin revarsare de dragoste inocenta si lumina divina.Fulguirea sufletului meu sa inunde acest Pamant intr-o tandra imbratisare.
3 poezii, 0 proze
Vlad Parau
M-am nascut in ziua in care am murit, si de atunci incoace incerc sa rascumpar vremea... Cred in Dumnezeu, Care este Iubire, si in Copilarie ca drum spre Dumnezeu. Iubesc Primavara, Basmul, Curcubeul, Muntii, Noaptea - si pe tine. Astept sa vina \"o data ca niciodata\" - cer nou si pamant nou. Si intre timp ma indrept cu o imbratisare mai aproape de moarte. Si de Inviere :)
3 poezii, 0 proze
dan pintican
am crescut undeva,la confluenta dintre dulcele aer traditional de la tara si strictetea impusa de parintii mei. refugiul meu divin era imbratisarea mirosind a busuioc a bunicii mele.dinsa ne priveste acum din neantul fara dureri al celor buni si drepti. am absolvit un liceu cu profil filologic(Ady- Sincai,Cluj-Napoca).actualmente, activez ca si director-executiv in cadrul unei firme de constructii. am inceput sa valsez pe aleile poeziei inca din scoala generala.prima poezie a fost in limba franceza.in liceu, la cererea colegilor, scriam poezii pe care ei le foloseau ca si arme redutabile in campaniile lor de cucerire a fetelor. paradoxal e ca eu nu am reusit niciodata sa fac "cuceriri" cu ajutorul poeziilor mele.am publicat o singura data citeva poezii in ziarul NATIONAL(septembrie 2001) si am fost invitat la doua emisiuni radiofonice, avind ca tema poezia de dragoste, pe postul de radio RENASTEREA(redactor Flavia Teoc). din pacate, scriu cam rar.dar,fara a-mi cauta scuze, cred ca...
9 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Alexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
Popa Ioana
La data de 05 Noiembrie 1993, in orașul Bârlad un nou suflet printre celelalte zeci de mii a îmbrățișat lumina dragostei; pe atunci de Dumnezeu, mai apoi de parinți, apoi de lumea cunoștințelor, iar acum, la adolescentina vârstă de 15 ani, de sufletul său. A făcut cunoștință cu poezia la frageda vârstă de 10 ani, realizând după un timp destul de îndelungat ca aceasta a devenit drogul ei, deoarece poezia este singurul loc în care încă mai este sinceritate, iar ea, aceasta mica ființă va fi mereu avocatul sentimentelor profunde care nu-și au libertatea decât în poezie. Școala nr. 1 "Iorgu Radu" din Bârlad a îndemnat-o sa vadă viața cu alți ochi, pregătind-o pentru cel mai bun liceu din oraș; Colegiul Național "Gheorghe Roșca Codreanu".
8 poezii, 0 proze
Vasile Til Blidaru
Topograful epigramist Vasile Til Blidaru, născut la 1 ianuarie 1949, a îmbrățișat din fragedă tinerețe catrenul epigramatic, debutând în ziarul local Viața Buzăului. Ca membru al U.E.R. s-a dedat la acte de umor în "Lumea Epigramei" (volum antologic publicat de U.E.R.) și în diverse reviste: Spinul, Papagalul, Post-scriptum, etc. iar în anul 1997, în urma unei lovituri de stat... pe gânduri, a devenit președintele Atelierului "Amprenta", cel dintâi cenaclu al epigramiștilor buzoieni. A rămas și va rămâne, până ce "moartea îi va despărți", fidel Zânei Ironiilor, promisiunea fiind pecetluită de următorul catren: Timpul epigramei Când sunt cuprins de nostalgie Și văd în jur atâtea drame Încep să scriu o poezie Și-mi ies mai multe epigrame.
2 poezii, 0 proze
Îmbrațișare vie
de Constantin Gabriel Obreja
Te-am cuprins în noaptea asta intr-o îmbrățișare vie. Vorbele prin șoapte crude stau cercei în clipe mute. Un sărut șerpuia pe un trup de catifea, mă reinvie. Soarele isi dorea să iasă dintre valuri,...
Să vii...
de Constantin Gabriel Obreja
Te-am cuprins în noaptea asta într-o îmbrățișare vie. Vorbele prin șoapte crude stau cercei în clipe mute. Un sărut șerpuind pe un trup de catifea mă reînvie în zori de zi. Soarele dintre valurile...
Glasul copacului meu
de Papadopol Elena
o rază plină de iubire o umbră plângând atunci când soarele lipsește o îmbrățișare vie pe care o simt cum trece dintr-un copac într-altul adună viața într-un poem ce mult se frământă! nici frunzele...
Lacrimi fierbinți
de Ștefănescu Romeo-Nicolae
În mijlocul oceanului un vas de croazieră își lăsa amprenta un șir de mărgele albe înspumate împărțea oceanul în două ape la miazăzi luminoasele ape azurii la miazănoapte întunecatele ape bleu-marine...
Eternitatea este o liniște
de Rosca Constantina
Cînd te înalți prea sus cerul este tot deasupra ta Încerci să zbori, să visezi, să ningi, să picuri, să adii, să fii mai presus de lungimea umbrei tale! Dar soarele nu este pe cer să-ți încălzescă...
de-a veșniciei neastâmpăr
de Porumb Darius
veșnicia mi-e pururi alături ca o îmbrățișare aspră a vieții când înving și când mă poticnesc în fiecare lucru trăitor iar din văzduh nici o urmă, nici un strigăt, nici o taină nu vin spre mine să-mi...
prin ploaie
de Ottilia Ardeleanu
merg pe linia de tramvai plouă nu-mi pasă e mult până la acea lumină cu trenciul ud și pletele curgând șiroaie stropii se sparg pe șinele reci singură merg spre punctul acela mic o speranță depărtată...
Această mână vie
de John Keats
Această mână vie, acum caldă și-n stare de cea mai sinceră îmbrățișare dacă ea ar fi rece și în tăcerea de gheață a mormântului, în așa fel ți-ar bântui zilele și ți-ar înfrigura nopțile de visare,...
Îmbrățișare
de Musca Liviu Dumitru
Îmbrățișare Vreau o îmbrățișare în infinitul ce stă să cadă în noi Să mă scufund în sufletu-ți astral Proiecție pe cerul înstelat al dragostei în doi, Pierduți în voluptatea păcatului ancestral Și...
CEA MAI FRUMOASA NOAPTE-A VIETII MELE
de Ianc Carmen
Cea mai frumoasă noapte-a vieții mele Cea mai frumoasă noapte-a vieții mele A fost cu tine draga mea iubită Știi, ochii tăi luceau ca două stele Iar tu erai atât de fericită. Eu tremuram de-atâta...
