Poezie
Îmbrațișare vie
1 min lectură·
Mediu
Te-am cuprins în noaptea asta intr-o îmbrățișare vie.
Vorbele prin șoapte crude stau cercei în clipe mute.
Un sărut șerpuia pe un trup de catifea, mă reinvie.
Soarele isi dorea să iasă dintre valuri, să ne sărute.
Doarme țărmul mării printre valuri despletite de furtună
Dincolo de zarea înfiptă într-un colț de cer albastru.
Dorul clipelor cu tine, tot mă cheamă și mă adună.
Printre fire de nisip eu mă prind de aripi vii de astru.
Visul adoarme în noapte și se ascunde în zori de zii.
Leagănul visării noastre scoate marea din furtună.
Lacrimă de rouă, într-o perlă din adîncuri se ascunde.
Gandul meu aprinde focul viu, să fim veșnic împreună
002.717
0