x

Am incercat sa-mi dau seama de ce nu merge pentru ca e clar, de data asta nu. Desi accept primele doua strofe ca fiind unitare si reprezentandu-te bine, ce urmeaza e o adaugare inutila si mai ales redundanta, chiar daca vrei sa exploatezi metafora asta cu ginul la maxim. Totusi dupa primele doua strofe m-as fi asteptat sa treci peste gin si sa vii cu lucruri noi. In loc de asta, ultimele 3 strofe sun t groaznic de diluate, n-o lua pe urmele \"prietenului\" nostru t.
Cred ca e o idee materializata excesiv, n-are rost sa te intinzi. poti mult mai bine.

Poemul asta e doar un pretext sa arunc o intrebare(retorica): mai face textualismul de genul celui din inceputul poemului de fata poezie? Ca eu credeam ca s-a trecut de faza asta. Poate ar trebui sa trecem la altceva, asumarea da o tenta de \"facatura\" totusi.

Te observ de ceva vreme, desi nu am comentat niciodata un text al tau. Deocamdata niste kestii generale: daca nu cumva textele vin dintr-un mimetism aflat in cautarea identitatii si dintr-o pliere pe lecturile pe care le ai (sau chiar si asa), ceea ce scrii suna destul de promitator; dai dovada de atentie asupra cuvintelor pe care uneori le \"pescuiesti\" de ici-colo si le folosesti pe fiecare unde trebuie, ceea ce e mare lucru, iar pe deasupra ai cultura poetica si se simte in textele tale lectura poeziei tinere de azi, un lucru cam rar intalnit pe acest site.
Te astept in continuare cu lucruri din ce in ce mai scuturate de influente sa vedem ce ramane; lucruri demne de luat in seama, zic eu.

va multumesc, mi-as fi dorit mai multe referiri la text, dar no problem, vor veni pe parcurs, cand celelalte parti vor atrage atentia si asupra acesteia.
putini cititori? e ok asa, macar nu pot fi confundat cu \"manelismul\" literar de ici-colo. dar sa trecem.

partea a doua: marti, 18 oct., imi fac un obicei din a pune o parte pe sapt., poemul e deja scris. ne revedem.

Nu am de gand sa dezvolt aici subiectul legat de drumul pe care a apucat situl, probabil o voi face intr-un articol mai amplu, dar o sa-mi permit sa vin cu unele sugestii:
- ai avantajul enorm al varstei fragede; incearca sa profiti la maxim
- nu cauta numai laudele, vezi si de la cine vin ele. Risti astfel sa traiesti intr-o lume a iluziilor fabricate din care, trezindu-te, vei cadea intr-o depresie sinucigasa. Incearca sa ti-i faci prieteni pe cei care au curajul sa-ti spuna unde gresesti.
- daca o poezie iti e criticata in termeni duri, n-o sterge pentru a disparea mesajul din subsolul ei, asa nu ajungi nicaieri(stii tu mai bine la ce ma refer).
- frecventeaza un cenaclu literar adevarat, intalneste-te cu oameni care au publicat, invata de la ei
- nu-ti impune sa scrii, scrisul nu e ceva la moda, nu te gandi ca pierzi moda si din cauza asta trebuie sa scrii nu stiu cate poezii pe saptamana. Si mai ales nu scrie pentru a astepta comentarii de la cunoscuti. (cred ca esti constient ca exista doar un mic grup de oameni care te comenteaza constant si care asteapta, la randul lor, sa-i comentezi- nu va deosebiti prea mult- incearca sa depasesti asta, sa iesi din cercul asta artificial.
- formeaza-ti o cultura poetica vasta citind si alti poeti decat cei pe care ii stii- ti-i recomand(subiectiv)pe Gellu Naum, Geo Dumitrescu, Mircea Ivanescu, Emil Brumaru, Ileana Malancioiu, Ana Blandiana, etc.(citeste tot ce s-a scis din anii 50 incoace), dar si pe unii in viata- Mircea Cartarescu, chiar Stefan Smarandache,s.a.
Din literatura straina ar fi prea multi, dar cauta cat mai aproape(ca timp) de noi.
- Incearca sa-ti intelectualizezi putin discursul, risti sa devii patetic insistand doar pe sentiment. Un sentiment nu se spune, se sugereaza, se simbolizeaza
- In sfarsit, tuturor care va recunoasteti aici, nu mai alergati atat dupa poezie, lasati-o sa vina ea la voi, daca alergati mereu dupa ea veti fi mereu in urma ei...

presat de timp si foarte pe scurt zic: majoritatea oamenilor de pe acest site percep estetica in poezie strans legata de metafora, ceea ce creeaza o impermeabilitate relativa la alternative si unghiuri diferite.
de aceea multumesc de trecere si sinceritate
florin, iti mai zic eu ce si cum
vladimir, ai dreptate ma risipesc foarte mult prin poezii, ma fac ca inteleg aspectul pozitiv,
elena ai dreptate, e o foarte personala...poezie care ar parea fracturism daca n-ar fi aici (fracturismul) decat o momeala.
na, ca m-am explicat. cum am zis, mersi de vorbe.

Claudiu, e prima oara cand postez un comentariu la o poezie de-a ta, cu toate ca eu fac parte mereu din cei 50-100-200( dupa caz) care te citesc fara sa aduca vreun comentariu. De data asta m-am simtit atins de remarca ta cum ca pana la al 50-lea cititor nimeni n-a spus nimic despre poemul tau. Eu nu l-am comentat pentru ca l-am crezut reusit, asa ca poti judeca tacerea unora si ca un lucru bun. Iti scriu acum pentru ca am vrut sa-ti recitesc poemul si am gasit altul. Din pacate altul mai slab decat in varianta prima.
Se poate sa ma insel si ar trebui sa meditez daca, in general, o poezie odata citita exclude sau nu variante ulterioare.
Variantei de fata cred ca i s-a amputat cursivitatea si spontaneitatea sentimentului o data cu modificarea repetata si incercarea de concizie a frazei.

Si acum sa ma justific. Poemul incepe prea abrupt cu acea metafora, in varianta initiala metafora avea o justificare. Apoi \"ceva-ul\" din ochii batranilor nu-mi suna deloc bine, iarasi, varianta prima fara acel \"ceva\" era mai directa, mai perpendiculara pe sentiment. Mai reusita mi se pare strofa cu femeile si copiii din care au mai ramas cateva vestigii, etc., ai introdus aici si o metafora noua: \"partitura de praf a drumului\" reusita si nu prea. Acele lanturi, \"urme lătrând din trecut\" e de departe printre cele mai reusite ale poeziei, dar \"spre lume\" suna mai vag si neparticipativ afectiv decat \"spre mine\", care in varianta initiala avea darul de a apropia cititorul de trairea autorului.
In sfarsit, vezi ce faci cu ciulinii Baraganului, sa fie grefati perfect pe poezie, pentru ca altfel risti sa pierzi pacientul. Sfarsitul e in regula si cred ca este mai mult decat potrivit, dar e reusit pentru ca intoarce afectivitatea cititorului catre suferinta poetului.
Personal vad in slash-uri, mai ales in cele din interiorul versurilor, un corespondent pauzelor de pe portativul unei melodii. Daca asta ar fi explicatia, adica de a marca cezura sau o pauza de alta natura, atunci ar fi si mai interesant ca la inceputul versurilor sa apara cheia sol, ma rog sper ca nu bat campii prea mult si ma intelegi.

Am primit odata un sfat si \"dau mai departe\": scrie cele doua variante pe doua coli si uita de poem o vreme, vreo doua saptamani sau mai mult, apoi reciteste-le si vezi unde ai surprins in cuvinte exact ce ai vrut sa spui si unde nu.
. Considera aceasta parere ca o recunostinta pentru ce am citit pana acum scris de tine , cu apreciere,
. Robert Mindroiu

P.S. La urmatoarele poeme ale tale, ia in seama si tacerea mea. Gandeste-te bine inainte de a modifica versurile doar pentru ca ai impresia ca nu au determinat o polemica pe marginea lor.

Uite, eu sunt de alta parere (florin, rar sa fim noi doi de pareri diferite, dar acum cam da). E un text groaznic de artificial si nu stiu daca e de vina textul precedent (4 ranjete...) care mi se pare cea mai buna realizare a lui Claudiu.

Voi elabora ca sa se inteleaga. Seringa intunericului...come on, eu zic ca nu merge; si oras insangerat? de ce insangerat? e fortata toata chestia asta. Si tot asa. Nu despic firul in patru, dar pe undeva \"cerul de vanilie\" e deloc nimerit. Iar incercari de maxime pretioase de genul \"a nu avea aripi înseamnã a nu opri cãderea\" slabesc mult textul.
Mie nu mi-a placut din cauza distantei pe care o pastreaza autorul fata de propriul text si am avut impresia ca vreau sa ma incalzesc la un calorifer rece.
Cand devine mai uman, claudiu face poezie adevarata. Raman in topul meu \"4 ranjete\", \"seceta\" sau ceva de genul asta (text mai vechi) si poemul acela cu poezia scrisa cu patura-n geam. Adica textele in care Claudiu nu pune piedici angoaselor(firesti pana la urma)

Desi niste texte ale tale inaintea acestuia au fost apreciate fara ca eu, de exemplu, sa ader la aprecierile pozitive, as spune mai degraba ca asta e un text mai bun, dar si aici se impun unele amendamente. Sunt cateva versuri care in opinia mea nu au ce cauta si ti le voi insira aici:

\"a ghiocelului\"
\"poate pe zeul din mașinărie în costum de ospătar\",

iar din penultima strofa toate, in afara de \"uite stele căzătoare zice maț\" care poate ramane de sine statator. Sfatul meu, daca-l poti accepta, e sa elimini aceste versuri de care am pomenit si sa citesti ce iese. Cred ca textul va scapa de stridente din ce in ce mai dese in ultima vreme la tine si va fi un poem curat, cu adevarat bun.

costin,
nu sunt plin de mine nicidecum, dar tu nu ma cunosti defel.
In alta ordine de idei, nu sunt ironic fata de nici un curent in sine, sunt ironic cu demodatii care mai mult rau fac unor curente trecute si de mult apuse.
Credinta mea e ca ai ramas inca la conceptia de frumos unic transcendent al poeziei, in detrimentul ideii de modernitate bazata pe \"tranzitoriul, fugitivul, contingentul, jumatatea artei a carei cealalta jumatate este eternul si imuabilul\"(Baudelaire).
Tin sa te anunt, daca tot insisti, ca zicandu-ti prestanescian ti-am facut un compliment, de fapt ideile tale nu mai sunt valabile de prin 1863 si chiar mai devreme, odata cu ideea de \"arta pentru arta\" lansata in Franta.
Cat despre postmodernism, sa fim noi sanatosi, avangarda moare cand devine moda, asa ca daca nu va fi fost deja depasit nu vad ce rost mai avem noi pe aici.
Asta pentru ca la nivel de principii estetice \"parerile personale\" ajuta in cazul in care reprezinta un vizionarism apreciabil.
Cred insa ca suntem pe lungimi diferite de unda

Uite, sint un pic dezamagit de ce am gasit aici, dar astept si alte texte mai reprezentative. Apare o repetitie suparatoare a ideii de liniste, tacere, etc. care da impresia de stangacie a constructiei si saracie a ariei semantice, dar daca inceputul are imagini destul de bune ca acele lanturi ale detinutului(desi in cadrul comparatiei termenii care se vor \"infruntati\" nu sunt clar delimitati), problema din punctul meu de vedere apare la \"toartele de amfora\"(nu se scuza prin intertext) si \"luna ca un ciob de sticla\"(cliseul nu se scuza prin nimic).
Ultimele doua versuri imi plac oarecum prin autenticitate, dar la modul general cred ca poemul e slabut si putea fi condensat ca sa iasa ceva mai bun. Cred ca lipsa lui majora este cea din planul ideii care nu poate fi recuperata prin imagine.
Astept ceva mai bun, sunt sigur ca vei veni cu ceva tare.

Costin, uite ai inceput sa te prinzi si tu, daca adaugam faza cu radioul si cu vecinul care face sex pe stomacul gol poezia ar fi fost mult mai buna, vezi ca nu e asa greu sa prinzi smecheriile astea legate de mizeriile ieftine ale existentei zilnice atat de pline de farmec si de poezie.
oricum, parerile tale prestanesciene imi ofera unghiuri noi de reflectie.

ai dreptate, am mai scuturat din comparatii, crede-ma ca eram constient de ele si inainte, dar imi asumam riscul in conditiile in care vedeam in ele un substituent actual si puternic al metaforei cam perimate.
Uite, exista o carte in care avalansa de comparatii e la fel de vizibila si totusi pe mine nu ma supara, ti-o recomand, e un volum exceptional: \"Scrisori din Arcadia\" - Octavian Soviany.
Te vei convinge de niste asemanari stilistice care si pe mine m-au mirat.

Pai spune care-i balastul, rogu-te, ca sa vad ce fac cu el.
Balastul e un amestec de nisip sau pietris care ajuta la o constructie (literara, oare?!)

e mai bun ala de pe hyper, astuia parca-i lipseste ceva, poate acea finete a intercalarii stilului direct cu ironiile subtile.

Textul asta e o dovada ca majoritatea membrilor de pe poezie.ro n-a inteles nimic despre ce inseamna \"limbaj explicit\" in poezie. Se confunda cu vulgaritatea gratuita a cartierului desucheat. Ma mir ca niste oameni care se vor dezghetati intelectual nu au un cat de mic discernamant in ceea ce priveste limita vulgarului in arta.

In arta.

Imi dau seama ca aceasta comunitate n-a depasit pragul infantilismului catre potentarea limbajului frust in poezie, se pare ca nu oricine poate face asta.
Ideea cu atentionarea asupra limbajului explicit e buna, dar nu are cine sa se foloseasca de ea intr-un scop artistic. Nu stiu ce atatea experimente ratate cand kestia e deja trecuta sau macar foarte uzitata de ani buni. Poate lipseste pe aici o cultura poetica potrivita.
Ce sa mai zic de textul de fata, e o porcarie oricare ar fi scopul lui.

Asta nu e un text pe care sa-l mai poti lucra. Il lasi asa si treci mai departe, bun, rau, cum o fi. Ce sa-i modifici? Eu cred ca-i destul de bun, raportat la esentializarea maxima a ideii si a procedeelor. Apoi, baiatul asta supraapreciat, hose, poate scrie/a scris si mai bine. Iar asta-i cu siguranta un text in care lirismul e atat de \"la vedere\" incat ma-ntreb cum nu-l pot unii sesiza.

Probabil n-ar sesiza lirismul nici in astfel de text:

Nu înțeleg sânt foarte fericit
mă deprimă faptul că
tre’ să-mi iau abonament
Uneori vreau doar să mănânc
Alteori vreau doar să dorm
Alteori vreau doar să scriu
poezie și să găsesc
o fată simplă ca aceea
în blugi și plovăr care stătea
la fântâna arteziană din Piața Sfatului
și părea că pierduse totul
în vreo dragoste
și o durea în cot

(***** - Marius Ianus)

multumesc tuturor, cu bine.

trag si eu cortina peste o zi pe care mi-ati facut-o excelenta, de la gestul Mariei in fata careia ma inclin la colajul deosebit al unor oameni carora le multumesc enorm si pana la poeziile Elei si Alinei (livia lazar) de la Eliad. Va stiu pe toti care ma cititi cu sau fara comentarii si va multumesc pentru urarile prietenesti.
(nichita, nici eu n-am uitat)
(alina, mare suflet)
(monica, venit, vazut, superb, placut - poza, dementiala)
(dana)
(bogdan)
(vladimir), multam fain
(florin, .................................................)
(adina, stiam ca ai sa vii pe aici, mii de multumiri)
(ina, ma bucur ca esti pe aici)
(madalina, o plecaciune in fata emotiei tale transmise, cat incerci s-o ascunzi, se simte)
Deci sa trag cortina peste o zi in care imi permit sa fiu sentimental,

urmeaza alta.

si ti-am zis: uite cum ne gasiram noi! La multi ani! si in rest mai vorbim
p.s. n-am mai scris poezia aia cu bukowski, dar ideea ramane ;)