Poezie

Parcul

1 min lectură·28 martie 2005

Mediu

PARCUL

Prin parcul amurgului închipuit

te căutam într-o toamnă duioasă,

tu încălzeai înserarea acasă -

nimeni nu știe cât ne-am iubit -

Singuri în parcul amețitor,

schimbam cuvinte cu locatarii:

copaci atent urmărind în acvarii

stranii, de aer, oameni-decor -

parcul - iluzie, parcul - fantastic,

ne măsura în ocheanul de sticlă,

ne respira în tomnatica-i pâclă,

ne troienea peste sufletu-i carstic -

De-atunci, aici, ne-am mutat domiciliul -

de la o vârstă, nimic nu-ți iese -

parcul în frunzele roșii ne țese,

vântul ne duce de mână copilul -

Stai, tinerețe, lângă fântână -

noi am tors ghemul urmelor tale -

spală-ți în lună tălpile goale

și ia-ne tandru, toamna, de mână -

012.509

Despre aceasta lucrare

Autor: Jianu Liviu-Florian
Tip: Poezie
Cuvinte: 114
Citire: 1 min
Versuri: 21
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Jianu Liviu-Florian. “Parcul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/112703/parcul

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

X x✓28 mar. 2005

Un poem melodios pe care nu ezit sa-l recomand si altora. Ai creat aici niste imagini deosebite, din care cele mai reusite mi se par primele doua strofe din care \"extrag\" versurile

\"copaci atent urmărind în acvarii
stranii, de aer, oameni-decor -\"

Cred ca este unul din cele mai bune texte ale tale, totusi ai si unele parti mai putin reusite, ca
\"De-atunci, aici\" - cam suparatoare constructie, si repetitia din final \"vantul[...] ne duce de mana copilul\"
\" ia-ne tandru, toamna, de mână \". Sunt sigur ca poti gasi, la unul din ele (mai degraba la ultimul vers) ceva mai bun, asa cum sunt sigur ca poti veni putin mai in contemporaneitate cu continutul versurilor.