Poezie
vânătorul și câinele enot
1 min lectură·
Mediu
din pereții mei la ora zece treișcinci iese
câinele enot îmi vorbește despre punctele
cardinale și tragedia polonezilor. știi, și eu
sunt de prin părțile acelea doar că nopțile
evadez. mă îndes într-o sticlă și umblu pe
mare ca să mă trezesc mahmur în piciorul
de lemn al piratului malasorte cel născut
din imaginația regizorală și coasta lui neptun
ceasul vânătorului e dat cu o oră înainte
vânătorii preferă să aibă alt fus orar...și
să nu-și piardă vremea cu detalii. porumbeii
se izbesc în fereastră la ora exactă. câteva
secunde e liniște apoi încep știrile și de la
nașa scripcaru’ din curte se aud cotele
apelor dunării : « n » santimietrî crește scade
sau stagnează. ceasul vânătorului e dat
cu o oră înainte, el și câinele enot sunt
pe frecvențe diferite
dunărea izvorăște din munții pădurea neagră
și se varsă în mine ducând la vale vânătorul
și câinele enot, adică cei care ies din pereți
la zece treișcinci trecute fix. parol !
003280
0