Poezie
re
1 min lectură·
Mediu
greu de spus când s-a simțit pentru prima dată străin
poate atunci când și-a răsfoit într-un concediu vechile caiete
scrise parcă de o altă mână
a unui băiețel credul care nu prea ieșea din casă
care a văzut prima dată o femeie dezbrăcată
când a intrat la frate-su în cameră fără să bată la ușă
ceva s-a pierdut pe drum
zilele acelea sunt niște lilieci agățați de lobul urechii
filozofii cu papion care-l impresionau teribil
nu mai ridică sugestiv din sprâncene
timpul i-a cam cocoșat
dă-i în mă-sa! niște moșnegi drogați cu opiu
la fiecare două rânduri câte o inflamație a vezicii biliare
o menghină în care-ți zdrobești coloana
“nimeni nu m-a învățat să mă feresc de iluzii
să pescuiesc
să încordez ceasul
sau măcar să-mi iau medicamentele la timp”
“azi-noapte m-am trezit la 2:33
era lună plină cineva
mă privea cu binoclul și nu puteam să dorm”
“grilajul de la intrare a putrezit
a plouat în draci toamna asta
daca aș ști să dansez aș inventa coregrafii”
076
0
în schimb, nu prea îmi place cum ai tăiat versurile, aș fi vrut mai firesc, îndeosebi în a doua parte a textului. nici liliecii agățați de lobul urechii nu prea îmi plac, e cam hilară imaginea și nici nu cântărește bine în raport cu restul, eu aș elimina întreg versul. și pentru o mai bună coerență la nivel de construcție/ discurs, &so on. și totuși se vede ca o piesă care se asamblează la fel și indiferent cum ai aranja-o, se vede tot la fel. nu complic, că aș fi băgat chestia cu cercul tehnic, na, deși ar fi părut că vorbesc prostii.
about the second part, nu spun nimic. să vin și eu cu un truxton cel puțin de zece ori mai idiot, mai bine m-aș abține. și mă refer strict la ceea ce ar însemna asta ca o contribuție a mea, în acest comm.