Poezie
natasha
1 min lectură·
Mediu
îmi lipesc mâinile de calea ferată
simt cum se întorc acasă soldații de pe frontul de est
cuvintele lor au rezonanța cartușelor rusești
moartea coboară din pagini
să dea socoteală rudelor îndoliate
vagoanele se golesc
și natasha e pe buzele tuturor
ea – mama răniților
care gătea fasole în tranșee
și fura virginitatea tinerilor înaintea morții
natasha e adevărata eroină
în mișcarea browniană în care frica
poate omorî orice erecție
natasha aș vrea să mă ascund de bombe
între sânii tăi împliniți
să-ți arăt că și văduvele de război pot fi fericite
să-ți fac declarații în dialecte slave
să fim un cuplu
ca în filmul lui stephen daldry
034
0

ai amestecat aici elemente de stil cu o natasha ruseasca reușind să aduci odată cu poezia farmecul
citit cu plăcere, silvia