Poezie
Interior de ceață…
…undeva in 2001
1 min lectură·
Mediu
Peste oraș se așează ceață
Deasă,
Ca un suflet urban somnoros și opac,
Cu oase gelatinoase si umede;
Somn reumatic și rece
Fără vise;
Un abur pe fundul acestui ocean
Inexistent,
Prin care ne șerpuim
Călătoriile zilnice și inutile…
Moartea nici nu mai vine pe aici;
E prea multă ceață
Și igrasie;
E umed, prea umed pentru ea,
Deci,
Tăcerea devine un surogat
Al morții zilnice,
Coborînd
Din prelingerea gîndurilor
Printre lichenii
Ce saruta coaja rece a copacilor…
E totuși bine și frig,
Și somnul cotropește
Arcadele ochilor noștri
Goi…
Altceva e fără vreun sens
Aș vrea să ling sare
Acum,
Și să miros fîn uscat…
Ce bine e cu tîmpla pe trotuarul
Rece.
033.019
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Virgil Titarenco
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Virgil Titarenco. “Interior de ceață….” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/virgil-titarenco/poezie/61897/interior-de-ceataComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Te-am remarcat: am avut o intuitie, de cand am vazut ca ti-ai creat contul :). Te citesc cu placere, voi fi printre cititorii tai permanenti...
0
Ce ai \"intuit\" sireno? Că mi-e sîngele pe jumătate basarabean de fapt? :)) Merçi oricum; esti primul meu \"comentariu\". Bucuria mea va fi să știu că aceste stihuri îți încînta ochiul ce fiind \"închis afară, înăuntru se deșteaptă...\" Intră în lumea mea ciudată...
0
arcadele răpuse de osteneala molatecă și dulce a sfârșitului de zi
murmur de ceară picurând în palme
murmur de ceară picurând în palme
0
