căpitanul cafelei

\"sînt căpitanul cafelei
atunci cînd totul se reduce la dezamăgiri matinale
apasă-mă pe umărul drept
să înțeleg logica acestei plictiseli
apoi pe stîngul
să devin semnificativ în tăcerile mele\"

Definire, prin imago-ul reflectat în \"cristalinul ochilor tăi probabil toată ziua\", căutând alte dimineți \"către o idee neexplorată încă\". Discurs intelectiv, ghidat de un simțământ al distanțelor tangibile numai prin a fi \"ostil geometriilor luminii\". Obligat la a da explicații, Eul hoinar, diriguitor al propriei \"corăbii\", indiferent de \"itinerariul\" propus ori parcurs la întâmplare, alege, își asumă alegerea:
\"sărutul nedisimulat
un fel de salt mortal
parfumat în mirosul gurii\"

Nonexplicativ, într-o logică cu propriile-i silogisme, nedestăinuite, lăsând mintea lectorului liberă în a-l însoți în voiaj sau nu, cel puțin prin poem, autorul își rămâne sieși nu atotsuficient, ci unicul cârmuitor al lumilor sale, busolă fiindu-i galaxia dinspre vest.

Ela

Captiv în propriul cristal, captiv al propriilor geometrii, cauți evadarea căpitane! În ceașca de cafea tristețile matinale se redefinesc și iată,un salt mortal...Cristalul din ochii Crăiesei Zăpezii se încălzește încet în aburul cald al cafelei și gustul sărutului păstrîndu-și aroma către apus...e doar impresia mea sau poeziile tale încep să capete alte nuanțe, mai calde? Parcă s-a deschis încet o ușă care ne lasă să vedem că doar învelișul e de diamant, că interiorul ascunde bogății și mai mari.

interesanta poezie. interesanta idee de \"capiatn al cafelei\". mi-a placut deosebit finalul.
altceva (daca te intereseaza):
doua genitive alaturate \"geometriilor luminii\" niciodata nu imi suna bine (stiu ca nu te supara, ca le cam...practici, nu e prima data, oricum, iti spun...);
sesizez si ca abuzezi de cliseul \"un fel de\".
cred ca era mai bine sa zici \"apoi pe cel stang\" in loc de \"apoi pe stangul stîngul\", in expresia \"apasă-mă pe umărul drept [...] / apoi pe stîngul\".
imi pare redundant, as scoate cuvantul \"abstracta\" din expresia: \"ca o revedere abstractă desfășurată în cuvintele mele\".

...

Silvia lasa-ma sa-i scriu lui Virgil ca
\"revederea abstractă...\" si un pic mai sus \"logica plictiselii\" ma chiama in poezie, adauga un 3D ca intr-o ...holograma. Nu e vorba decat \"de gustibus non discutandum\",altfel comentariile tale pertinente si juste. Cu modestie, Dora.