viorel gongu

Toată lumina din trupul bijutierului se curbează în palme și în ochi coborând în planări de petale pe cuiburile fețelor de diamant lucirile cad din

Florentina era agitată. A doua zi urma să aibă inspecție, la școală. Am călcat un șorțuleț, am călcat fundele și am pus-o să-mi țină degetele să pot face pampoanele. A făcut baie și i-am uscat

E miezul zilei, soarele străluce În crucea dintre răsărit și înserat, Cosașul cel bătrân a adăstat Și-un pic de somn ar vrea ca să apuce. Înfige coporâia-n glia caldă, Cu lama strălucind pe

Tu ești un vis de tinerețe Ce-l acum, la ceas târziu, Ce, ca din somn, în pasul viu Aleargă-n fugă, dă binețe, Ești starea de \"am fost și sunt\" Ce n-are pauză-ntre ele, Ești noaptea de sabat

-Doamnă, va trebui să rezolvăm , cumva, problema aceasta dar vă rog rețineți, nu eu sunt tatăl acestui ipotetic copil. Mâine de dimineață voi merge cu Mina să facă un Galimanini. -Ce este acela?, a

Grădinițele luaseră vacanță, Străbunica Florentineim-a sunat și m-a rugat să o las la ea în vacanță. -Bine, mamaie, dar să nu aud că nu vrei să-mi dai fata, așa cum a făcut marcela. -Nu, mamă, Mă

M-au prins zorii citind o carte stufoasă și dezlânată ca un râu ce izvorăște din câmpie: „În căutarea timpului pierdut”.Oare tot acest timp consumat pentru reactivarea mea era un timp

Jeni s-a dus la ușă și a deschis: -Ce ai, soro? Că doar nu arde. Privirea Minei era ucigătoare. A studiat-o pe Jeni, m-a privit pe mine, s-a dus în dormitorul poărinților și apoi s-a

În ultim zbor, din ochi, petale albe Se-nalță-n soarele cu buzunare rupte, Să se înșire-n ultimele salbe, Spre pragul iernii, renunțând, duios, să lupte. Pomi cu gutui, se-apleacă,

Se-ntorc și caii din colinda-n veșnicie Visând și treji la goana în galop, Acum, la trap, trecând spre pas, melancolie Asudă, spre odihnă, strop cu strop. Chemări cu câmpuri, soare și cu verde

Polenul zilelor, acele, În gene-l port ca pe un scut de lemn Să mă păzească, pururea, de rele, Să-mi amintească veșnic ce insemn Erai pe bordul unicei nacele, Când pentru mine tu erai îndemn Să

Dacă femeile care amână divorțuri inevitabile, pe motive de genu: „copilul tebuie să crească alături de tatăl lui”, bărbații, de regulă, renunță mai ușor. Eu doream ca fiica mea „să aibă tată”, și pe

La școală lucrurile își urmau cursul lor firesc. Mama mea mă rugase să i-o duc pe Florentina pentru câteva zile. „Dece nu? Era nepoata ei! Dacă la vârstă mică, nu a fost prea mult timp lângă mine,

Se-ntorc și caii, din colind prin veșnicie Visând și treji, la goana în galop Acum la trap, trecând spre pas, melancolie Asudă, spre odihnă, strop cu strop. Chemări cu câmpuri, soare și cu

Duminică de dimineață m-am dus la Florentina și am luat-o la ștrand. Apa era rece. Dar stăteam și ne bucuram de soare. Ne jucam „fazan”, cu nume de personaje mitologice din Grecia. M-a învins, fără

Atâtea cruci ai semănat prin lume, Tu însăți cruce, răstignită în piroane, copii ți i-au luat, vite-n vagoane, Și ți i-au dus în locuri fără nume. Au vrut să nu mai fi în lume, nume, Þi-au

Am mângâiat-o pe fese în timp ce ea mă descheia la pantaloni. Ne-am ridicat în picioare și ne-am dezbrăcat. Forma sânului ei adolescentin, își proiecta profilul obraznic, pe perete. Am îndemnat-o să

Cu sila, măritată cu-n străin, În casa ta ai fost numai o roabă Iar Mama ta, cu inima în spini, Plângea furiș, vândută petarabă. Ați plâns, amar, sub sabie și cnut, Și tu, și Mama, lacrimi

-Ești sigură că asta vrei? -Da! Fac o colecție de întâmplări de acest gen pentru că aș vrea să înțeleg mai bine bărbații. -Aveam ceva mai mult de 14 ani... -Precoce, domnul! -Tata nu-mi dădea

cu părul tău ca noaptea ivită în fiord iubita mea tăcută discretă și tenace m-ai însoțit o viață o notă întrun acord menit ca în ascultare să îmi dea o lungă pace cu pași foșniți în

Ajunsesem ca un soldat care tăia zilele din calendar, așteptând împlinirea celor șase luni, care aveau să mă apropie, sau nu, de împlinirea dorinței de a reâmbrăca haina militară. Întro zo a venit

A sunat de intrare la cursuri. Doamna Bucur, bibliotecara, băgase copii în sală și mă aștepta. -Bună ziua, copii! Copii celor două clase reunite, cu zâmbete pe figuri, din care unele îmi erau

Doamna Ralea, profesoara de limbă română, care coordona activitatea de cenaclu, era în fierbere. Peste zi, a venit de câteva ori la mine la birou, să fie sigură că voi participa. -Domnule