Poezie

iubită, Moldovă!

1 min lectură·27 august 2010

Mediu

Atâtea cruci ai semănat prin lume,

Tu însăți cruce, răstignită în piroane,

copii ți i-au luat, vite-n vagoane,

Și ți i-au dus în locuri fără nume.

Au vrut să nu mai fi în lume, nume,

Þi-au luat și pâinea, și istoria, și casa,

Au vrut doar STOL, să-ți fie, ție, masa,

Și pâinii numai HLEBA să-i poți spune.

Schelete din Siberii, dintre oase,

În vântul rece șuierau, în cor, o doină,

Și-n gerul aspru sau prin recea moină,

Plecau din morți la vechile lor case.

Pe Dumnezeu l-au dus în deportare,

Și seul se ardea la candelă-n română,

Și-acum, șirul de cruci, mână în mână,

Mai joacă hora morții-n depărtare.

Miroase-a dor, a pâine și a miere,

Ca pomrnire, un \"Deșteaptă-te, române!\",

Va fi cântat în vorbele străbune

Și ziua TA va fi o ÎNVIERE!

001.772

viorel gongu. “iubită, Moldovă!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/13951672/iubita-moldova

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.