Poezie

se-ntorc și caii...

1 min lectură·1 septembrie 2010

Mediu

Se-ntorc și caii din colinda-n veșnicie

Visând și treji la goana în galop,

Acum, la trap, trecând spre pas, melancolie

Asudă, spre odihnă, strop cu strop.

Chemări cu câmpuri, soare și cu verde iarbă,

Le iau la rând adulmecând, și mânz

Iar și-ar dori, o vară, cu miresme-n barbă,

Și ochi mirați, pe la un fir de spânz.

Cu fiecare zi de toamnă, tot mai grele,

Pocoavele le simt, și-ar adăsta.

Din părul aspru, de pe frunte, spre caiele

Ochii albiți privesc spre colb de stea.

Dar sigur că la conovăț, în iarna asta

Va reveni, din basme, Făt-Frumos,

Cu șaua și cu frâul lovind țeasta,

Din gloaba-mbătrânită, prin vreun dos,

Va face iar lumini să curgă-n trupul verde,

Amurgul vieții, zori va fi curând

Și cal cu călăreț, în zare se vor pierde

În zgomotul galopului, cântând.

001.559

viorel gongu. “se-ntorc și caii....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/13952212/se-ntorc-si-caii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.