Măturătorii

M-a facut foarte curios titlul si ma bucur ca am intrat aici. In literatura, genul asta de texte care sunt adevarate cropuri ale lumii in care traim, sunt un deliciu atunci cand sunt scrise bine. Textul mi-a dat senzatia unei lumi construite in layere, asa ca in Photoshop, din care ai dezactivat o parte pentru a se putea vedea maturatorii si dimineata. Ca un film in care deodata numai doua lucruri se mai misca, restul ramanand fix. Singurul lucru in privinta caruia sunt nesigur e "hârșâit", cred ca l-as sterge, am impresia ca e usor in plus si imi place cum suna si se simte textul fara el. Repet insa, e frumos poemul, cap-coada. Mai ales finalul, care e elegant si deopotriva profund.

Multumesc și chiar sunt mirat ca se poate rezona la text .La varsta cand e scris scheletul poeziei maturatorii erau personaje reale, nu conduceau masinute cu perii si aspiratoare, ci după ora doua noaptea puteau fi auziti harsaind(o sa ma gandesc la observatia ta)maturile de nuiele pe strada.
Dar probabil asa zisii maturatori de azi au aceeasi soarta.
Te citesc! Bun,bun!