Victor Potra

Dan Herciu, mă tot strădui de ceva timp să înțeleg haiku-ul. L-am asimilat ca o trăire intensă, care te aruncă, cititor, în aer, unde trebuie să planezi. Nu am văzut nici un motiv pentru care trăirea să fie întotdeauna diafană. Dacă am deschide ochii asupra cruzimii existenței noastre și am plana deasupra precum niște corbi?... Nu cred că trăirea este în sine mai puțin poetică...
Mă bucur că ai găsit interesantă perspectiva, faptul că ți-a plăcut e bonus :)

______

Nicolae Tomescu, unul dintre primele avertismente asupra haiku-ului: primul vers nu trebuie să fie și titlu. Pe de altă parte, există și haiku-uri fără titlu. Dar observația ta induce ideea că orice haiku trebuie să fie independent de titlu, că acesta este dispensabil. Nu cred că dacă ai ales să dai un titlu, acesta nu poate fi folosit ca un pilon...

Sunt două verbe. Și nici un adjectiv, asta nu ai observat? :))

Ploaia este kigo. Exclude vara și iarna, chiar dacă uneori plouă și atunci. Dar se presupune că nu asimilăm celor două anotimpuri ploii. Rămâne toamna și primăvara. Ambiguitatea e intenționată. Poți alege tristețea primăverii care pierde o viață de copil sau putreziciune toamnei care găzduiește încă o oroare. Dată fiind cruzimea imaginii, presupun că mulți îl vor asocia toamnei. Dar am vrut să am un kigo deschis, de aceea l-am construit prin excludere.

Alte argumente pentru care nu este haiku? :)

Mulțumesc pentru intervenții, Victor

... asta avem aici. Un haiku trebuie să invite la reverie, să descrie natura, să creeze un reverb în cititor, care să continue gândul.
Să descriem deci natura urbană, să invităm la coșmar și să lăsăm cititorul să-și agraveze singur depresia.

Empatie este, față de noi toți, nedreptățiții nostalgici.

Și de ce n-ar fi scris un haiku din perspectiva unui câine, m-am gândit... :)
Sometimes they know better...

Mulțumesc pentru lectură și spunere, V.

... mulțumesc pentru aprecieri. O să intru pe skype, să mă se-duci, să ne curtăm ca în Mall, de îndată ce voi avea timp. I\'ll send a postcard... :))

... la faza asta Cozane. Îți aduci aminte de \"Povestiri din Pădurea Verde\"? Atât de sprințar în baltă și atât de înțelept pe mal... Am spus foarte clar ce aveam de spus: \"Destupă urechea bine...\" - știi melodia, nu?

Cât despre Miorița, te invit la un grătar. Adu tu mujdeiul, să nu ți se aplece, că e gras, Cozane, e graaaaaas!

Cu mare împătimire,
V.

... Anca dragă, de ți-era mai mare mila s-o lași în ploaie... De aceea ceilalți doi ciobani s-au gândit să o pună la adăpost, sub pământ. Omul nostru, atât de bine îmbrebenit, era plin de \"spleen\", așa că:
- primo, a dat un bot istoricismului, începând cu Herodot, deși nu-l știa de pe plai, dar fiind un bot cosmic se potrivea în gura tututor apetenților de definitivat
- secundo, și-a manifestat liric reticența de a avea urmași, gândindu-se fix la Cioran, mai apoi la Patapievici. Nu a ajuns cu gândul la tine, din motive de decență mioritică
- tertio, înainte de îngropăciune a dat la toate crăiesele din zonă, pentru propășirea genelor, cât să se asigure că \"moștenirea\" o să răcnească, de exemplu astăzi, prin mine, la cei care-l proclamă desuet sau reprezentativ pentru frustrările lor.

E a doua oară când te prind vorbind urât de Miorița, cu argumente de Coco Chanel. A treia oară îți fac o freză a la Nefertiti.

Dacă tot ești autodeclaratfrumoasă, de ce n-ai fi și îmbălsămată?...
Cu foarfeca-n mână, V.

Dat fiind dreptul la liberă exprimare, doresc să introduc o nouă categorie de texte între cele scrise de mine: cele pe care eu le consider valoroase.

Recunoașterea din cadrul agoniei este importantă, și chiar obiectivă, prin combinarea subiectivității indivizilor cu putere de decizie. Dar este important și feedbackul autorului. Chiar determinant uneori.

Aceasta e o declarare de asumare necondiționată.
\"Recomandat VP\" înseamnă că acel text mă reprezintă în totalitate.

Deocamdată această distincție se decernează doar textelor \"Plămâni\" și \"mica sinucidere\".
Candidați posibili: \"Omul fără povești\", când va fi terminat.

Mulțumesc pentru libertatea de exprimare.
Victor Potra

Recomandare celor mai tineri, cu sângele fierbând: întotdeauna când faci sex extrem, fie și literaro-pseudofilosofic, e de folosit prezervativul. Altfel o mult prea-prețioasă sămânță poate ajunge la canalizare :)) Floribel, propunere de ipoteză: vrem să schimbăm lumea, nu să o demolăm. Condiție esențială: ce avem de spus să fie tolerabil, fie și la limită :)
Cu drag, V.

Puteam să jur că o să vezi roz în fața ochilor (culoarea care-i enervează pe eliani) când o să tastez \"Dănutza\"... Gata, mă retrag, să am loc să folosesc lancea, că nu-mi place buzduganul :))
Cam de pe 15 Decembrie mă reîntorc la expediții de întindere. Până atunci mustăcim, că ceva smântână e și pe aici: părerea mea din acest moment :))

Tu nu erai în target, recunosc... :D Pentru tine am altceva, dar mai trebuie să stea la cuptor... :)) Și e fără obiectiv \"de piatră\"...

Cât despre text... Merci în primul rând pentru punctarea de la \"labirintul oglindirii\", acolo m-am grăbit, nu am așteptat să se clarifice senzația, acuși revin...
Părerea ta de azi e întotdeauna prețioasă, mai ales că nu va semăna cu părerea ta de mâine, dacă am reținut corect :)) O să mă cert și cu subtitlul, să vedem ce zice...

Cât despre demoazelele cărora mă adresez, mizez pe o situație post-vrăjeală, în care numitele \"amurozamente\" și-au făcut deja efectul, trecem la \"neurozamente\".

Hai să trăiești, că m-ai desțelenit :))

... și din păcate nici timpul, de data asta, să mă lăfăi într-o poezie atât de generoasă, mă mulțumesc să spun că azi mi-am luat gura de oxigen de la tine, pot să bag capul la fund din nou :)
Punctul de reper:
\"[...] strada se ține scai de mine pentru că dacă n-ar mai fi pașii mei
s-ar duce în locul unde ajung străzile cînd nu le mai străbate nimeni\"
Restul zilei de azi am hotărât să fiu stradă.
V.

dacă ești angajată într-un bar și speli scrumiere toată ziulica, atunci \"ultima scrumieră e gata\" sună mult mai bine decât orice, e plin de semnificație: de-a dreptul odihnitor... :)) Deci înțelegi acum ce vroia să spună Ecaterina?

O senzualitate bine disimulată și sublimată. \"jack\" înființează îndrăgostirea ca un scamator. O metaforă construită gradat pe mai multe repere în text. Aparent paradoxal, ultimul vers îmi pare mult mai senzual decât primul, cel relativ explicit, datorită construcției dintre, desigur...
O fină poezie de preludiu postorgasmic... :)
V.

Pentru bucata care ai citat-o, creditul aparține în totalitate lui Cornel. Ce zici Cornele, merge în loc de? :))
V.

Ai dreptate cu ultimul rând, am să mai sap acolo. Deocamdată am corectat typo, mulțumesc. V.

... să indici și melodia din Beatles din care ai luat titlul... Ar fi chiar \"enhancing\". Sau e doar o coincidență? :)) ???

Un mare efort, dedicat celorlalți! În primul rând celor care nu au ajuns la cenaclu. Foarte comprehensiv grupajul, și în plus foarte viu datorită fotografiilor. Mulțumesc din nou, Marius, pentru relatare.
V.

nici gând nu aveam de dizertație în viitorul previzibil, speram ca domnia ta să argumentezi un pic mai mult despre Blaga și Noica.

erata la titlul comentariului anterior. ca să nu-ți mai ceri tu iertare încă o dată... :)

\"omameni\" înseamnă \"omoameni\" sau oameni\" ? sau fix ce-ai scris? (n-am pretenția că înțeleg toate liențele poetice)

cu simpatie :)
V.

... ne arată că era un om charismatic, apreciat până la adulație uneori de contemporani, și apoi de cei în căutare de rădăcini. Mi se se pare util ca adagiu în discuția de față, dar nu neapărat relevant.

O precizare pentru Cozan: încă nu am negat nimic din ceea ce ai spus. Pentru asta se cere timp, și eventual un răspuns extins, într-un text aparte.
Încă nu combat nimic. Încerc să înțeleg mai bine punctul tău de vedere, care nu este neatrăgător, nici ca formă nici în ceea ce privește construcția logică. Desigur, asta nu înseamnă nici că ader. Dar iese din schema combaterii prin pamflete, și atunci apare necesiatea unei minime reflexivități.
Desigur, mi-aș dori un răspuns un pic mai dezvoltat...
V.

deși poate era mai bine să nu întreb :)
V.

Atât. Explici?
V.