Inexprimabila mea singurătate

m-am tot foit înainte să intru cu semn acum, e o poezie care impune respect și chiar tăcere

în opinia mea ai reușit să scrii un text bun aici, are imagini clar redate, se desfășoară cu nerv, un spus strâns și direct care transmite o emoție vie, adică eu am simțit acest text, așa să știi, din cauza asta am intrat acum, nu accesorizezi inutil, nu te împiedici în cuvinte, foarte inteligent finalul, da, finalul e marca Potra, părerea mea

hai că te-am lăudat destul și știi doar că m-am cam dezobișnuit:)


salut, prietene,

multă inspirație și spor la scris

cititorul tău,


elian

nu, eu cred că un astfel de poem ar trebui să fie muuult mai zguduitor... recunosc, au fost câteva puncte în care am simțit asta, dar și unele care contrabalansează ce se câștigase înainte, un fel de miștochereală sau lipsă de nerv, de asumare etc. - așa că desumflă poezia din situațiile astea reale și tot așa.

de ex:
- e fain \"azi o femeie / mâine nimeni / apoi un trandafir unei necunoscute în Hard Rock Cafe\" - dar pe care eu cred că îl strici imediat cu \"Inexprimabila tristețe / alungă răsucirile de vânt / aș plânge dac-ar fi permis / să plângi în versuri / bine că plouă\". hai măi...!!! cu plânsul în versuri și cu bine că plouă ăla de după...?!!

- \"îmi moare la intrare\", deși ironic (poate eu n-aș fi zis-o așa...) e suficient de mișcător, dar imediat ne spui că e o glumă, că râde și un prieten, în loc să încerci să amplifici dramatic faza asta.

- \"ea avea doi amanți / eu foarte multă morgă\" dar ne spui că \"eram fericiți atunci / nu știam cât de singuri suntem / născuți / pentru plecare / unul de lângă celălalt\", ceea ce omoară & mai ales prin ultimele 2 versuri aplatizează f mult frumusețea construcției de dinainte...

și poate mai sunt și altele.

please, nu te supăra că te critic... dar am rezonat destul de mult la ce-am citit și sunt de părere că un pic de dramatism și chiar sarcasm bine dozat, și un pic de pus auto-ironia asta ușoară de-o parte, ar ajuta enorm acest poem.

... but still...

Dana, un semn bine venit, prietene :)

Mihai, precum știi, Dana nu apare pe textele celor ce nu suportă critica :)) Deci nici vorbă de supărare. Dar nici tu nu te vei supăra dacă am opinii ușor diverse, nu? Nu e apărare, e nuanțare.

În primul rând am lăsat să curgă în poemul ăsta, din mine, ce-a vrut... \"starea\", cum spune Anghel :)
Cu \"bine că plouă\" nu știu, s-ar putea să ai dreptate.
\"râde și un prieten\" nu e marcare de glumă, e ironie crudă, receptată în plină figură, depinde cum citești.
\"unul de lângă celălalt\" se referă la un ansamblu de trei. Așa cum l-ai citit e într-adevăr redundant, dar dacă treci dincolo de cuplu?
\"plecare\" - se pare că, fără să-mi dau seama, mi-am indus o mistică a plecării, în multe scrieri. O să văd ce e cu ea.

Mulțumesc.