Despre

Într-adevăr, sunt puțini cei ce trăiesc cu adevărat...sunt prea mulți cei ce-și pierd minutele întrebându-se cum se face și asta...
Mi-a plăcut, mai trec pe la tine!
Georgi.

am observat ca dupa 18 ani oamenii se imbolnavesc de rutina, plictiseala, monotonie, cotidian, seriozitate sau cum vrei sa-i spui. [trezit de dimineata, cafea, facultate, serviciu, casatorie, copii, nepoti] uneori tind sa cred ca artistii supravietuiesc, e ceva special ce pluteste in jurul lor :)

multumesc de trecere si semn, Gabi

chiar imi place sa te citesc.
ai un spirit critic si la obiect... \"dupa 18 ani\" iti dai seama ca nu prea mai are rost. Pentru ca nu stiu sa traiasca cu adevarat.

ma gandesc ca a transforma fiecare zi obisnuita intr-una speciala, plina de emotii si neprevazut este un lucru maret. [rezumatul rezumatelor]

Cu drag, Gabi

da\' de ce nu facem asta?

n-avem: timp, bani, chef, spontaneitate, veselie, tinerete permanenta...

astea-s vorbe,nu ne scuza deloc.
am vazut oameni super ocupati, dar care isi faceau timp sa stea de vorba cu un batran pe strada, care se trezeau dimineata cu noaptea-n doar ca sa ii faca o bucurie sotiei.

am vazut oameni saraci, ce nu stiau daca maine vor manca, dar care se bucurau de fiecare rasuflare

am vazut oameni de 80 de ani, ce erau mai voinici si mai activi ca si copiii

insa ai dreptate, ne lipseste cheful... suntem plictisiti, si ne place sa avem totul planificat. si asa dispare veselia

eu sunt un om extrem de calculat si totusi nu pot tolera sa apuna soarele fara sa fac ceva care sa-mi aminteasca de ziua respectiva.

se trezeau dimineata cu noaptea-n doar ca sa ii faca o bucurie sotiei- asta-mi place :))

ca sa fugi intr-o zi la teatru sau opera iti trebuie bani :) in schimb indragostitul de lucrurile frumoase este atat de ieftin.

hehe... partea cu sotia am inventat-o. dar totusi is sigur ca cineva chiar face asta
hai mah ca nu-i chiar asa scump la teatru. te imprumut eu :P

la opera m-as duce si eu ca nu am fost niciodata... iti dai seama... teatru vreau sa fac

textul e banal și pare croșetat de o autoare romațioasă.
recitind... îmi pare aforistic :D
amical,

textele mele nu se vor extraordinare. am imaginatie si multa stangacie la scris :))

iti multumesc pentru semn.