vasiliu raluca elena

Mă poticnisem în senzația aceea în care nu se distinge visul de realitate. Ochind buza goală a frigiderului, am realizat că el plecase după țigări. Îmi vâjâia capul iar

Sfat scriitorilor: să nu începeți niciodată în acest mod o povestire. Nu în acest mod previzibil, deloc original și fad. Totuși: E noapte, lipsită de lună și de câini

Mă doare capul, mi-e sete și nu m-am obișnuit cu lumina, care-mi chinuie ochii. Unde-s ochelarii de soare? Tu , de ce zâmbești? Sunt zburlită!? Căldura asta mă lasă fără vlagă. Simt că mă

Am rupt vișinul tatii Copilăria calmă și netrebnică, mi-am purtat-o cu dezgust și dorință de a deveni matură. Eram fetița aceea, cu ochii prea mari și căprui care se

Mie mi-au murit Moșii Mi-am înnebunit copilăria de vise și promisiuni părinților că voi fi cuminte. Toate sacrificiile și învățatul

13 În pană de inspirație și de bun simț, mă îndreptam spre terminalul 1, din aeroportul Otopeni. Urma să iau cursa directă, București – Paris, pentru o

Mi se scurge sângele pe pielea sfârâindă Păgână nălucă-s, cu fluturi țintuiți în urechi; Spiritul se varsă în a valsurilor undă Și în cântecul lebădei sugrumat de perechi; Pleoapele-mi

Periodic mă întreb: 1) De ce timpul nu se transformă în fum violet, după... 2) De ce oamenii se spală dimineața pe dinți înainte de a se spurca cu prima țigară... 3) De ce dragostea vindecă

Nutream la partea cea mai dulce din barbat; Aia, de-acolo, unde se imbina bratul cu trupul, Aia, de-acolo, de mai jos de chip si mai sus de suflet; Tanjeam dupa adancimea aceea facuta pentru

Nesocotindu-le gandurile marunte; Ce asudau sub chicile carunte Batranul vrajitor de munte, Cata-ntre Olimp si Infern, o punte. Un rug incins il toropi usor Si jertfa lui din mieii care

Gafaind din toate incheieturile; Miezul fructului de gutui, dainuia... ars. Muma-sa, ramura, il intemnitase Si nu mai putea sa muste... din

___________________________________ Bolnave gânduri de rugină curg; Pe fruntea-mi bântuită de tăciune Nu mă iubi (înger scump și mut)! Căci eu m-am prefăcut în amintire. Lalele galbene,

Mergeți în echilibru pe ruginita șină Voi, generația cyberpunk? De insistați atât de mult, Pe o sinteză om-mașină? Control (cyber) sau anarhie (punk)? Nici voi nu sunteți

Femeia-sclavă Sclava-femeie; Suferea. Trupul i se arcuia de durere, Ghearele sângerii scrâșneau; Pe pardoseala umedă de sare Chipul i se schimonosea. În așteptarea morții... Mațele-i

TRILOGIA MÂÞELOR Dedic aceste gânduri Mirabelei și Mirelei.

Duhnea a putregai, pardoseala umedă, A urină de câine și a ziare arse Își trăia acolo, înspăimântătoare vise Și bocea în versuri, neputința surdă; Fâlfâieli de aripi maculate îl inundă Visa

Copila spunea: Vreau sa regăsesc patima iubirii pierdute În amurgul de vară umedă, târzie; Copilul spunea: Aud șoapte moi de tineri frumoși Și pescăruși, ce-și strigă moartea-n

Caduc reneg autenticitatea liniștii, Palpit de chin Sunt incriminat de ivoriu în demon sau geniu Și generez mreajă; Elaborez un susur-nspre acați Defăimare în ambiguu; Oscilez între animal și

Chipul lui palid o-nfioară; Mort și frumos în nemișcarea lui Pâlcuri de sumbre îndoieli o-apasă: A fost al ei și-acum e-al nimănui? Iar amintiri, iar semne și iar lacrimi; Și-l mai privește

Bilanț de amintiri albastre Elaborez spre a nu suferi; Acum pare târziu să-ndrept... Taine m-apasă. Linii și cercuri port în piept Expir prin pori un spirit mort; Sute de fluturi. Simte, el,

Sudori de cărnuri sfâșiate, Înlănțuiri ce-și varsă truda-n așternut; Prin mugete întretăiate_ Negi nebunia orgasmului mut; E fericirea unei nopți însângerate Sau foamea de un trup

Soios, blestemul învăluie clara judecată Demon arogant abjură omnipotența lui Dumnezeu Harul măsluit de corbi, istovește ființa Abraș, mă întreb... Cum pot intercala patima? Pravila