Senin
Mi se scurge sângele pe pielea sfârâindă Păgână nălucă-s, cu fluturi țintuiți în urechi; Spiritul se varsă în a valsurilor undă Și în cântecul lebădei sugrumat de perechi; Pleoapele-mi
Durere
Nutream la partea cea mai dulce din barbat; Aia, de-acolo, unde se imbina bratul cu trupul, Aia, de-acolo, de mai jos de chip si mai sus de suflet; Tanjeam dupa adancimea aceea facuta pentru
Pagina de mitologie
Nesocotindu-le gandurile marunte; Ce asudau sub chicile carunte Batranul vrajitor de munte, Cata-ntre Olimp si Infern, o punte. Un rug incins il toropi usor Si jertfa lui din mieii care
Disperare
Gafaind din toate incheieturile; Miezul fructului de gutui, dainuia... ars. Muma-sa, ramura, il intemnitase Si nu mai putea sa muste... din
Calm
___________________________________ Bolnave gânduri de rugină curg; Pe fruntea-mi bântuită de tăciune Nu mă iubi (înger scump și mut)! Căci eu m-am prefăcut în amintire. Lalele galbene,
Unor cyberpunk-iști
Mergeți în echilibru pe ruginita șină Voi, generația cyberpunk? De insistați atât de mult, Pe o sinteză om-mașină? Control (cyber) sau anarhie (punk)? Nici voi nu sunteți
Miraj
Femeia-sclavă Sclava-femeie; Suferea. Trupul i se arcuia de durere, Ghearele sângerii scrâșneau; Pe pardoseala umedă de sare Chipul i se schimonosea. În așteptarea morții... Mațele-i
Inspirație
Duhnea a putregai, pardoseala umedă, A urină de câine și a ziare arse Își trăia acolo, înspăimântătoare vise Și bocea în versuri, neputința surdă; Fâlfâieli de aripi maculate îl inundă Visa
Rugă
Caduc reneg autenticitatea liniștii, Palpit de chin Sunt incriminat de ivoriu în demon sau geniu Și generez mreajă; Elaborez un susur-nspre acați Defăimare în ambiguu; Oscilez între animal și
Sexualitatea morții
Chipul lui palid o-nfioară; Mort și frumos în nemișcarea lui Pâlcuri de sumbre îndoieli o-apasă: A fost al ei și-acum e-al nimănui? Iar amintiri, iar semne și iar lacrimi; Și-l mai privește
Lui
Bilanț de amintiri albastre Elaborez spre a nu suferi; Acum pare târziu să-ndrept... Taine m-apasă. Linii și cercuri port în piept Expir prin pori un spirit mort; Sute de fluturi. Simte, el,
Gănd
Sudori de cărnuri sfâșiate, Înlănțuiri ce-și varsă truda-n așternut; Prin mugete întretăiate_ Negi nebunia orgasmului mut; E fericirea unei nopți însângerate Sau foamea de un trup
Logogrif
Soios, blestemul învăluie clara judecată Demon arogant abjură omnipotența lui Dumnezeu Harul măsluit de corbi, istovește ființa Abraș, mă întreb... Cum pot intercala patima? Pravila
Nonsens
Lobii pierduți, obada Reproșează fantezia albastră Aștepți să-ți cureți inocența, nonsens_ Logic e să uiți și să ierți, poate... Spre septentrion or spre răsărit Străbate-un urlet de
