Vasile Munteanu
Verificat@vasile-munteanu
nu sunt poetul ce l-ați așteptat să vină și nici poetul care nu va mai veni - sunt visul nedormit, mirarea, primăvara sunt azi aici, dar mâine nu știu unde voi mai fi și dacă să nu [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10 București via Pitești…
1. Adrian - părerea ta este că e vorba despre o
\"violență controlată\"; ar avea rost să te contrazic? Ce pot să îți spun este că, în cazul în care ceva merită încercat în această poezie, este să nu o privești ca pe un \"exercițiu\", ci ca pe o \"perspectivă interioară\".
2. Lavinia - îți mulțumesc pentru revenire și admir faptul că ai remarcat \"începutul sfârșitului care începe\".
Ambilor, vă mai pot spune, în plus, că această poezie poate să fie și mai bine înțelasă prin precedenta (cel puțin).
Mulțumindu-vă pentru \"semnalare\",
Pe textul:
„Anti-sine" de Vasile Munteanu
pe care îl cunosc chiar și cei de afară
doar tu se pare că \"nu înțelegi\" prea bine
că \"obrazul gros cu cheltuială se ține\"...
Pe textul:
„Epigramiștilor români" de Sorin Olariu
și-am înghițit sensuri în sec -
e \"râsul/plânsul\" un păcat
și astăzi \"am călcat pe bec\".
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
că \"afumatul\" nu se strică
și-apoi și doctorul alcool
mai pune la o... rană mică
Pe textul:
„Viață de boem" de Ion Diviza
e-n frumusețea simplă a discursului tău poetic, cel puțin pentru mine, un paradoxal romantism semantic, pe care aș înclina să îl cred \"tăcere\".
Cuvintele, stilizate deplin, au o luciditate, o transparență care pot părea contradictorii, deoarece, invitând la meditație, concomitent, erup înțelesuri la suprafața lor, anulându-le sensul tradițional, atât de sleit de semnificații, către care, la o lectură superficială, ai putea să te lași ademenit. E, așa cum am spus, o paradoxală împletire între \"ideea simplă\" și \"simpla idee\", între desăvârșit și nedesăvârșit.
Singurul lucru asupra căruia aș spune că ai putea să încerci o reformulare este chiar primul vers (\"Rămân mereu la margine de lume\"), această \"margine a ceva\", nu vreau să mă înțelegi greșit, întâlnit-o prea des în ultima vreme pe site.
Un cititor constant,
Pe textul:
„S o n e t 9" de Adrian Munteanu
parcă nu e de tot poveste
ce este bine de-nțeles
e \"că-nainte mult mai este\"
Pe textul:
„Viață de boem" de Ion Diviza
vorbind o vorbă cam nătângă
mastre, nu aș vrea ca-n beci
să am acum limba... prea lungă
Pe textul:
„Epigramiștilor români" de Sorin Olariu
au inverzit din nou Balcanii
si e vorba - ca-n Detroit
ce \"da\" Sorin nu aduc anii...
Pe textul:
„Epigramiștilor români" de Sorin Olariu
aș vrea smerit să-ți cer iertare
că „râsul/plânsul” nu-i destul
și eu chiar am un cap cam...mare.
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
nu vreau s-adoarmă supărată -
când am zis despre „capul tare”
am zis de David și de-o piatră...
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
iar astăzi am uitat măsura
și îmi atârn de gât „diviza”:
m-a luat pe dinainte... gura.
Cu sincer respect și cu speranța noilor „frecușuri”. Și, recunosc, de citit am mai citit eu câte ceva, însă, până acum câteva zile chiar nu am „scris” epigrame. Chiar am luat-o ca pe o provocare la „joc”.
Cu prețuire,
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
și nu mă supăr - e un „joc”
și, recunosc, adesea uit
că „a fi om” e un noroc...
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
aștepți un ajutor din cer -
nu-i rușinos ca să „te duci”,
oricum îmi pari un pic stingher
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
că am așa de mult noroc -
dac-aș avea, atunci „aș scrie”
decât cu tine să mă joc...
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
nu e prea mult fosfor în bame,
dar de la astfel de „hrăniri”
credeam că „ați băgat reclame”
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
Ioane dacă tu ai „doi”
te rog măcar pentru o icră
că vine altul și ți-o ia
și, dacă nu, atunci se strică
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
că nici măcar nu aș răspunde
în epigrame rima-ți este câș
dar faci așa mărunt din buze
Plus o întrebare: de ce așa de „pesonal”? Parcă era „umor...
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
(n-aveți cumva o epigramă?)
sau v-au căzut puțin prea greu
atâtea vorbe „de pomană”...
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
de pește, este adevărat
și vă rămân de la crabi cleștii
de-aceea scrieți „supărat”...
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
numai la acei cu har
dar atunci de ce găsești
icre-n piață la cântar?
Pe textul:
„Râsu\' / Plânsu\'..." de Sorin Olariu
