Poezie
iarna poeziilor de vânătoare
1 min lectură·
Mediu
mi-e trupul greu de versuri și mă mir
de nopțile omătuindu-mi-se-n poezie
înveșmântat în armuri roșii ca de vin
pornesc turnirul vânturilor de câmpie
mă port semeț în șa deși în piept rănit
săgeți de sunet își potrivesc azi glasul
iau urma fiarelor prin codrii nepășiți
înconjurându-mi mie însumi pasul
mă văd mă iau la ochi și mă dobor
stropind cu sânge fluturi de zăpadă
îmi umplu tolba grea de vânător
spunând povești cucoanelor pe stradă
bărbații mă privesc invidios de sfinți
din spatele tarăbii își sfădesc otrava
le trec prin suflet verde ca un împărat
îngerii maidanezi cântându-mi slava
033479
0
MV
