Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

ard semnele șerpilor de lut

1 min lectură·
Mediu
fertilei noastre limbi tot răsturnând pământul
am scos dintre morminte când șerpi când minereu
azi unii vor să ardă recoltelor cuvântul
și au turnat pe câmpuri petrol și sânge greu
au îmbrăcat mireasa în doliu pornografic
o siluiesc în iambii ciulendrici și virili
raționali masculii ca trendul demografic
își rup din coaste eve copiii lor debili
în zori vorbe deșarte la prânz vorbe deșarte
hrăniți cu vise noaptea la câmp ieșim din nou
miroase-a carne arsă și sufletul mai arde
tăind cu plugul poarta boltitului cavou
din cărămizi de lut zidim grădini agreste
și temple și morminte și cerșetori de lut
reptilele în flăcări mor semne reci rupestre
vom desluși minunea cuvântului prin rut
053.745
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
114
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “ard semnele șerpilor de lut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/95737/ard-semnele-serpilor-de-lut

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@nicoleta-taseNTNicoleta Tase
Poezie programatica pe care as pune-o uneori ca motto pentru unele creatii de pe acest site. Strofa a doua si ultimul vers mi se par de exceptie. Nu pot decat sa ma bucur ca mai sunt si altii care refuza poezia-care-sfideaza-si-se-vrea-noua-numai-prin-sexualitate. O poezie - piatra pretioasa scoasa din pamantul rasturnat al fertilei noastre limbi.
0
Distincție acordată
Wwqa
simt că poezia asta are o forță deosebită (recunosc în ultimul timp te-am citit mai rar timpul ăsta ca o nălucă...) o revoltă în care cuvintele ard mușcă se călesc în cuptoarele ancestrale ale veșniciei ce mistuie sufletul nostru înrădăcinat în lut și căruia cu greu îi vom putea reda aripile...
numai bine!
0
Distincție acordată
De la o vreme tot umblu prin iarna aceasta incalecind-descalecind anotimpul. Mai ieri am coborit de pe Iapa lui Ioan Flora ...Iapa Dunarea. Am yis ca locul poemului nu are sa se sudeze pret de 7 zile in patria rimei. La Vasile domnul Munteanu lucrurile stau altfel. Acesta incaleca si descalega semnul ce necheaza dind din copita metaforei mai mai sa sparga arsul lut lasat in uscaciune de fratele sarpe. Cele patru strofe ard intr/un singur cintec pe care cineva il fredoneaza incet sub copacul sub care adastam. Inca mai mult asteptam parca din rinduiala strofei de prin ramul doi. Am citit cum spun uneori direct a doua oara poemul de sus in jos. Mai apoi am citit asa:

vom desluși minunea cuvântului prin rut
reptilele în flăcări mor semne reci rupestre
și temple și morminte și cerșetori de lut
din cărămizi de lut zidim grădini agreste


te salut domnule in scris si recitesc prima strofa semn ca in limba poporului meu se intimpla o tristete

se intimpla ceva Uneori ...cu felicitari
0
@cristiana-poppCPCristiana Popp
Am avut o exclamatie citind a doua strofa. Nu stiu sa-ti spun daca m-a durut sau ce s-a intamplat in mine. Important e ca s-a intamplat ceva.
Foarte buna, Vasile, sau asa mi se pare mie de prin lumea asta a mea de nesomn si boli. Fara cuvinte, stii tu prea multe, prea bine.
cu drag,
Cris
0
@simona-marcu-0009088SMsimona marcu
Mi-a inmuiat sufletul poezia ta, cantec trist in prag de iarna.Liniste angoasata si nerv ascuns in spatele perdelelor de frig.Placut.Speciala.
0