Poezie
cerere în căsătorie
1 min lectură·
Mediu
am rupt o mână păpușii de plastic
(în grabă am rupt-o -
mi-e groază de timp)
i se căsca în umăr o gaură rotundă
prin care se vedea nici o inimă
am închis-o apoi între două felii
de pâine neagră cu sare
(am sărit cu picioarele pe ea
s-o presez)
sarea schimonosea policlorura
de vinil
delir al amintirilor dislocate
“eu te-am făcut eu te omor”
îi spun banal
un colecționar e-un dumnezeu
care devine niciodată
am două mâini de sare și o mână
de plastic
îmi sunt în piept nici un tată
urăsc obiectele încremenite în stare
ele merg înaintea mea la pomana
copilăriei
fără o mână voi găsi târziu ușa
pământului care se învârte
învârte-se
al cui este chipul acesta străin
oglindit
(eu am fost stângaci totdeauna)
păpușă de plastic păpușă de chin
albită de groază cu zâmbet senil
în numele tatălui îți cer mâna
binecuvântați jucăriile și copiii
074.429
0
