Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

cerere în căsătorie

1 min lectură·
Mediu
am rupt o mână păpușii de plastic
(în grabă am rupt-o -
mi-e groază de timp)
i se căsca în umăr o gaură rotundă
prin care se vedea nici o inimă
am închis-o apoi între două felii
de pâine neagră cu sare
(am sărit cu picioarele pe ea
s-o presez)
sarea schimonosea policlorura
de vinil
delir al amintirilor dislocate
“eu te-am făcut eu te omor”
îi spun banal
un colecționar e-un dumnezeu
care devine niciodată
am două mâini de sare și o mână
de plastic
îmi sunt în piept nici un tată
urăsc obiectele încremenite în stare
ele merg înaintea mea la pomana
copilăriei
fără o mână voi găsi târziu ușa
pământului care se învârte
învârte-se
al cui este chipul acesta străin
oglindit
(eu am fost stângaci totdeauna)
păpușă de plastic păpușă de chin
albită de groază cu zâmbet senil
în numele tatălui îți cer mâna
binecuvântați jucăriile și copiii
074.429
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
150
Citire
1 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “cerere în căsătorie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/80839/cerere-in-casatorie

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@virgil-titarencoVTVirgil Titarenco
Tocmai am văzut \"I, Robot\". Felicitări pentru text.
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
Ai dreptate în ambele sensuri. Într-o contabilitate elementară, o mână în plus înseamnă o mână în minus.
Îți mulțumesc.

Același,
0
@aAA
Mi-a plăcut cererea ta în căsătorie.
Raportarea întregului text la acea mână de plastic dă unitate și un anumit farmec poeziei.
Poate în ultima strofă ai pierdut puțin din meșteșugul versurilor; asta se întâmplă de obicei atunci când se urmărește un anumit fir al finalului.
Psst, ai mâncat un i la copii.

A.
0
@mihaela-maximMMMihaela Maxim
superb.
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
Andreea, rămăsesem fără mâna dreaptă și am scris cu stânga; cred că de acolo \"lipsurile\" :). Mulțumesc.

Miha, \"superb\"-ul vine din \"ochii minții\" (ai tăi:)). Mulțumesc.
0
Pe mine m-a durut poezia asta, Vasile.
Vazuta prin prisma adultului, suferintele copilului par amplificate, a sub o lupa a anilor.
Poate cu riscul unei blasfemii, eu vreau sa binecuvantez jucariile si copiii.
Eu, adultul.

cu tot binele,
Dana
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
anii trec, jucăriile se strică; (r)evoluție și (re)formă :).

Cu drag,
0