Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

don’t (...) happy, be worry

2 min lectură·
Mediu
vine un croitor și ia măsură clovnilor
nimeni nu îi acordă atenție orătăniile
nu se opresc din a ciuguli happy meal
(aici: bătăi
din palme + tropăit moderat
pe gresia curățată cu mopul)
ferestrele prin care nu răzbat muște
opresc în egală măsură păsările
zumzetul aerului condiționat conferă încăperii
aura unei piețe de țară în timpul săptămânii:
pustii mese de fier
rotocoale de praf
găini învârtindu-se amețite între resturi de verdeață
strivite cu piciorul
piață
fier
praf
mult praf
se ridică din șanțuri din gurile acestea care parcă
ar fuma în timp ce mănâncă
încercuind cu brațele tăvi din plastic
linguri din plastic
furculițe din plastic
cuțite din plastic
paie din plastic
și wc-ul
într-adevăr poezia eroică nu tranformă în erou o găină
priviți-i ușurându-se aliniați într-un pluton
de execuție
ținându-și sexul ca o armă fără gloanțe
umorile au mirosul înțepător al caselor cumpărate
cu mobilă cu tot
cineva străin locuiește cu tine
deschizi la întâmplare uși sertare coșul de rufe –
Acela Este Plecat
(a se reține verbul: Este;
exemple similare: Este Absent, Este Mort ș.a.)
și seara
când te așezi istovit pe canapea să privești un film
la televizor
îți pare că un câine râios a traversat încăperea
prin spatele tău
(de la stânga la dreapta;
întotdeauna de la stânga la dreapta;
a nu se confunda cu săritul de jos în sus:
acelea sunt broaște)
nu știi dacă ai apucat să dormi
te ridici
plătești
(nu știi pentru ce: nici să mănânci nu ai apucat)
abia în stradă realizezi
de fapt
ești zilierul unui alt circ fără înmormântare
054.061
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
260
Citire
2 min
Versuri
53
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “don’t (...) happy, be worry.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/240490/dont-happy-be-worry

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
viața ca un circ infinit. râiosul,lașul, praful. un Este care nu se mai întoarce în om cu fața cea sfântă. zilieri ai poeziei care uită de spirit, săpând în falsuri ca într-o galerie a comorilor. de la stânga la dreapta, scrierea perfectă, chiar dacă fără sens, goală de ea însăși. și \"plutonul de execuție\" al zilelor. în fond, nimeni nu mai tăiește aici.

îmi lipseau poeziile esențial bune, valoroase, Ted, încântarea mea că astăzi, joi, este deja înscrisă în ea însăși poezia.

Ela
0
@mihai-titaMTMihai Tița
ma repet, nu este nimic nou aici, imi pare rau dar nu gasesc decat un kitsch facut dupa alte retete/idei poetice in legatura cu o frustrare veche: societatea. cu toate acestea doua versuri frumoase pentru mine sunt: cineva străin locuiește cu tine / deschizi la întâmplare uși sertare coșul de rufe.
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
Ela: mulțumesc pentru lectură, interpretare și pentru apreciere.

Mihai: viața însăși este, după cum tu spui, un \"kitsch\"; dacă ai parte de altceva, mă bucur pentru trăirea și creația ta \"originale\", dar permite-mi să nu te invidiez pentru o simpllă iluzie; cât despre societate, greșești din nou (sau, mă rog, cum tot tu spui, \"te repeți\"...) - ea nu este o \"frustrare\", ci este o stare; am să te las pe tine să remarci nuanțele; te asigur că ele nu sunt numai de ordin lingvistic; în altă ordine de idei, îți mulțumesc pentru prezență și pentru semn.
0
@mihai-titaMTMihai Tița
bineinteles ca sunt nuante, dar nuantele pot fi si banalitati. eu nu vreau sa citesc banalitati de la tine. dar ma rog nu inseamna ca ce spun eu este neaparat adevarat :) succes in continuare
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
iertat fie-mi păcatul banalității, Mihai, și dator în altă viață celor cărora le-am înșelat așteptările.

asemenea,
0