Poezie
ani ilegali pe șoseaua de brumă/ drumul spre locul de casă
1 min lectură·
Mediu
voi n-ați mai venit iar eu am uitat numele femeilor îndrăgostite/ acolo în orașul pornirii sunt numai cățele și vite
ploaia mi-a pătruns în faruri luminându-mi ochii de ceață! gonesc cu ani/oră cu bruma pe umeri pe față
pe margini de drum doar cadavre de oameni de flori și de frunze/ viteza mașinii le șterge copacilor rujul pe buze
rămâne o gură urâtă o foame de gol – rădăcini! și locul acesta de casă în care îmi sunteți străini
nu nimeni dar eu claxonez mă mint că străbat un tunel/ și iarna m-aleargă din urmă suflând într-un fluier de fier
023.045
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 5
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “ani ilegali pe șoseaua de brumă/ drumul spre locul de casă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1805048/ani-ilegali-pe-soseaua-de-bruma-drumul-spre-locul-de-casaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMmulțumesc pentru lectură și pentru semn, Carmen; referitor la obscuritatea primului vers am să spun doar atât: uneori, așteptarea se naște dintr-un drum parcurs prea încet; apoi (aș spune eu că resortul acesteia este instinctul de supraviețuire), intervine uitarea...
o zi bună.
o zi bună.
0
ce bine ca poti uita numele astea de care vb, desi am inteles destul de greu primul vers.
mi-a placut mai ales:
gonesc cu ani/oră cu bruma pe umeri pe față.
o foame de gol – rădăcini! și locul acesta de casă în care îmi sunteți străini.
ma mint ca strabat un tunel.
mcm