Poezie
pat între garduri
1 min lectură·
Mediu
cămeșile zăpezii voi purta
îmi vor fi largi la gât și poate frig
șerpii lumânărilor vor dansa
iar șoarecii pe nume am să-i strig
rupe în garduri doar vântul
cu dinții cu unghii uscate
piciorul de pod într-un mal
bocancii de apă îi bate
de-acolo mă pândește o cărare
între atâtea alte cărări
ia-mi urma cu ochi de cărbuni
nu știu ce va fi până-n zori
nu știu ce va fi până-n zori
aprinde-te-n aer cu pleoapa
acolo-ntre alte cărări
pândește o gură – e groapa
bocanci noroiți îi izbește
de dinții de lemn un gropar
sub unghii rupte uscate
un craniu devine amnar
și tu și tu voi toți șoareci
ce nu veți purta pălărie
cămașa zăpezii e largă
mă vinde oglinzii stafie
023.803
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “pat între garduri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1804800/pat-intre-garduriComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMmulțumesc, Silvia, pentru dincoace și dincolo de cuvinte.
0
Despre \" pat între garduri\" - o poezie care condiționează anumite viziuni, superioară normelor, o percepție originală asupra fenomenului natural al morții, Groapa, din care șoarecii se strigă pe nume, un contrast între real și fantastic
un mesaj puternic
cu sinceritate, Silvia