Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

de dincolo de uși aștept și-aceste sărbători să treacă

1 min lectură·
Mediu
nimeni nu scrie nimeni nu cântă doar aerul vibrează degetelor-dinți
pământul e o ciudă în părinți bătrâni cărora le cade sufletul din gură
ce oameni văluriți! atâta arătură din ochii noștri lucruri încolțesc
și briciul-soare ca pe-un cartof de coajă îmi dezvelește ceea ce iubesc
să nu!-mi ucideți nervul optic în zadar... mi-e pieptul dric cărându-mi
stelele la groapă îmi pierd îmbrățișarea sau numai sternul de zăpadă
sălbăticiuni în salturi l-au izbit
nici pleoapa și nici visul nu deschid colindătorilor întunecând auzul
054.612
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
82
Citire
1 min
Versuri
8
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “de dincolo de uși aștept și-aceste sărbători să treacă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/155968/de-dincolo-de-usi-astept-si-aceste-sarbatori-sa-treaca

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@geta-adamGAGeta Adam
A fost odata un Colindator, el obisnuia sa vina in prag de Craciun sa isi strige Cuvantul. Si aducea cu el stele pe pleoapele oamenilor de rand.
Si daca Nimeni nu scrie asta, cum sa nu ne imbratiseze salbaticiunile?

Asa ca Ted, nu e bine sa stai in spatele usilor. Ca vine Colindatorul si nu te vede:)
0
@dorin-cozanDCdorin cozan
ted si iarasi ted! mi-a placut, frumos, maret, triumfator, tu stii cum sa le zici, sa arati nedreptatea si neputinta oamenilor astora care nu mai sau nu se mai colinda!
intr-adevar, nimeni nu scrie, nimeni nu canta, Eminescu a murit!
multumesc in pleopa si din vis, asemenea!
0
@roxana-soneaRSRoxana Sonea
Si totusi, mai e o speranta. Nervul optic e singurul nerv din organism care se... regenereaza.
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
Geta, de dincolo de uși sunt eu, când dumnezeu, când derbedeu...

Dorin, „pozitiv”, zic medicii, e de rău :); mulțumesc pentru lectură și pentru „semn”.

Crina, re-generare plăcută :); bucuros de oaspeți noi.
0
@dan-mihutDMdan mihuț
Da, Basile! Au disparut colindatorii taumaturgi, iar pe matale aglutinate metafore te pasc, cheag al îmbrațișărilor greoaie dar rodnice. Imi vei ierta senzația de forțare: \"pământul e o ciudă în părinți bătrâni\". La bună citire!
0