mint când scriu nu mint

întotdeauna, când mă trezesc, e întuneric. indiferent de oră și de anotimp. apa rămasă de ieri are pojghiță. altfel singura explicație ar fi că degetele mele au densitatea mai mică decât aburul. apoi trag scaunul. întotdeauna îl trag. dacă ar fi mai aproape de mine, n-aș putea ațipi. mă așez cu mișcări de pianist ajuns. întâia oară în fața unei săli de spectacol. mai departe e simplu. las degetele să se miște în voie. pur și simplu ascult ecoul produs de litere izbindu-se de întuneric. răstimp, aș putea să mai trag un pui de somn. cât simt aceasta, totul e gata. rolul meu este de a aprinde lumina. și a corecta ce a ieșit. desigur, întunericului nu-i pasă. oricât l-aș căuta, cât timp trăiesc, el doarme. cine a căutat un mort știe ce spun. el nu este acasă. nici în locurile în care ieșeați împreună să numărați stele. nici măcar în cimitir acolo unde primăvara vă plăcea să beți pe un mormânt gol. ești singur. singur. alb și drept. fantomă așezată pe scaun. scriu și respir. nici o diferență. în cele din urmă, istovit, adorm. întunericul își reintră în drepturi. totul revine la viață.

șarpele-de-casă iese doar noaptea

liniștea apei s-o bea

la început îți va mânca mâinile

vei fi mai caraghios decât un om de zăpadă cu un nod în gât

ai privirea aceea ca și cum ai fi înnebunit de dorința

de a răspunde la telefonul ce sună și tace iar sună și iar

dacă am pleca fiecare cu barca lui știu sigur că din instinct

amândoi ne-am urca în aceeași

una am târî-o în sfori după noi

promisiune a primăverii

pustiul și cerul mă ajută să cred

că aici s-au înfruntat cândva haite

acolo unde vântul a rotunjit gheața din depărtare deslușești

cum femele îngrozite stârpesc puii

și buzele ți le va mânca ai privirea

aceluia înnebunit să povestească

despre faptul că lumea ce va părăsi în curând e cu totul străină

de albul care aduce cu sine uitarea

n-o mai lungesc abia mă poți urmări

la final îți va înfige în inimă gheață

și bogat dac-ai fi ce mai poți cumpăra

când Moartea a bătut omătului cuie

când nu vei mai visa tot ce-ai visat îți va ieși din trup să existe