Poezie
înmuntit din animale solitare
1 min lectură·
Mediu
cum nici un om n-a vrut să mă boteze
pe munte fiind găsit
mi-au zis munteanu
și am fost lăsat să mă cutreier
sub cer gol
unde nu sunt izvoare
poate de-aceea brazii nu mai cresc
doar o cascadă rupe în crâmpeie
de sunete nelămurite liniștea
pândind prin vaduri glezne păcătoase
ce-au rătăcit de multă vreme luminișul
până acolo cărăruia e domoală
legănându-ți fruntea printre fructe
și piciorul printre rugi sub care
curcubeul și-a bobit dulceața
orice braț cu mușchiul său te-mbie
- ai ajuns în sânul lui avraam…
simți pe pleoape cum se-așterne roua
asfințitul parcă-ți pune ham
hei
de-abia de-aici începi să cari
oasele înghesuite în cotigă
iar ecoul îți răstoarnă-n sânge
scrâșnetul tociților tăi dinți
044.668
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “înmuntit din animale solitare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13987208/inmuntit-din-animale-solitareComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
aminte de tema poeziilor lui nietzsche, excluderea, reluata dintr-o perspectiva personala, usor stilizata, usor \"lirizata\"
foarte bun sfirsitul
foarte bun sfirsitul
0
am cautat un colt cu care sa rezonez aici si n-am gasit. stii ca-s franc si apreciez acolo unde e cazul, insa aici parca e sub ceea ce citesc de obicei la tine. nu ma pune sa explic, n-am rabdare, dar dupa 3 citiri n-am reusit sa-mi apropii textul ăsta.
0
Ottilia: cititoarte sensibilă, ca întotdeauna.
Adrian: să spunem că, abordând astfel textul, ar fi mai ușoară apropierea dinspre Camus decât dinspre Nietzsche.
Leonard: de regulă, genul acesta de poezie (în măsura în care chiar reușește să fie așa ceva) nu este un text, \"este un autor\"; sunt convins că, în cazul de față, ne putem reproșa în egală măsură \"neapropierea\"; mai mult ca sigur că nici unul nu a făcut suficienți pași.
mulțumesc tuturor pentru lectură și pentru semnul despre.
Adrian: să spunem că, abordând astfel textul, ar fi mai ușoară apropierea dinspre Camus decât dinspre Nietzsche.
Leonard: de regulă, genul acesta de poezie (în măsura în care chiar reușește să fie așa ceva) nu este un text, \"este un autor\"; sunt convins că, în cazul de față, ne putem reproșa în egală măsură \"neapropierea\"; mai mult ca sigur că nici unul nu a făcut suficienți pași.
mulțumesc tuturor pentru lectură și pentru semnul despre.
0

atâtea profiluri!
înmuntitul ori \"înălțatul\", ce maiestuos!
urcușul în sine are o demnitate aici. însă, tocmai când ajungi în vârf, \"asfințitul parcă-ți pune ham\".
rămâne ecoul să te amintească, nebotezat și trecător.
poem plin de metafore superbe.
Ottilia Ardeleanu