distopie

Aș renunța la 1. Și 2. și aș lăsa poezia așa: “dezinsecție & dezinfecție

s-a decretat legea sărutului îndrăgostiții
au dreptul de-a schimba fluide doar sub ceas
sporim c-un miliard pe an deci se impune
să eutanasiem copiii
ce nu-s născuți de lesbiene sau de homosexuali

celorlalți le rămân revistele pentru adulți
gen: Play never boy / Hustler buster
sau inxorcizările cu BabyLon bLue
sterpele vor fi declarate playmate
și vor primi cereri în căsătorii virtuale într-un cont
accesabil numai de pe cardul de aur
3D-ul organului sexual este obligatoriu
iar scrisorile de recomandare un atuu

și dacă mincinosul Dante-a bătut câmpii
despre-un infern ce-n altă parte nu există
putem coborî într-o criptă proaspăt văruită
unde să ne futem în draci”.
Trebuie să admiți că partea finală cu Lepurologul nu-și prea are rostul. De asemenea, primele două părți, care sunt scrise sigur, autodidact, curat, sunt rescrieri – idei mai vechi care revin obsesiv în mintea și inima unui autor care trebuie să renunțe la mantalele ponosite. Spun “ponosite”, bineînțeles, în sens curat: uzat, învechit; nu neapărat ceva care și-a pierdut strălucirea inițială. La tine vechile teme nu și-au pierdut strălucirea inițială, dar parcă le prefer tratate în poeziile scrise de tine cândva.

și ei îi plăceam mai mult tânar; și nu o condamn - și mie.

nu e Lepurologule, este Lepurologilor; lege demografică: viteza de înmulțire a leupurologilor crește direct proporțional cu viteza de înmulțire a iepurilor împărțit la 2; concluzie: întotdeauna vor fi 2 iepuri de alergat...

are un limbaj mult prea doct pentru o poezie. In orice caz mie imi place cel mai mult partea 1 de unde as scoate ultimul vers al primei strofe, tipatul prelung si firescul ploii-exprimare mult prea pretentioasa. Imaginea cu statuia imi aminteste de o poezie a lui R. Bolano- Frantuzoaica. Mai departe in partea 2 si 3 ceva nu functioneaza, poate e ceva la nivel conceptual, poate folosirea termenilor eruditi cu care abordezi problematica sexuala lasa un sentiment de poezie didactica.

să vă contrazic; dar să spunem că așa am simțit/gândit astăzi; mai exact: ceea ce am simțit a încercat să dea seamă de ceea ce am gândit, iar ceea ce am gândit să argumenteze ceea ce am simțit; cum ar veni, limbajul îmi interzice dreptul la poezie? interesant punct de vedere; dacă are vreo importanță, nici nu am simțit, nici gândit astfel; dar asta nu înseamnă, desigur, că nu s-ar putea să aveți dreptate; dacă iau în calcul că, la o altă poezie unde ați comentat astăzi, reproșați simplitatea lexicului, apoi e clar; oricum nu ar fi fost bine; ceea ce înseamnă că... prefer astfel.


mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre (întâiul).

critic, nu laud, am numai întrebări

1.\"întunericul nostru purcede din altceva\" / bun, dar nu mi-ai dat referința, recte, ceva-ul. geneza beznei în accepțiune clasică. și nici nu mi-ai explicat ce te legitimează să vorbești în numele meu, contribuabil anost și onest, pentru care întunericul vine doar cînd fiu-meu stinge lumina, sau enelu, cînd nu plătesc factura.
2. de ce preferi în anno domini 2011 formula clasica (eram tentat să zic prăfuită sau a la bolintineanu, dar m-am abținut):
\"prefixele cuvintelor ce în curând voi rosti\" / în loc de firescul \"pe care în curînd\", etc
3. în ce măsură putem vorbi de certitudini/incertitudini în afara conștiinței de sine (incertitudinea sinelui botezat încă inconștient)
4. topica asta ți se pare mai bună? \"arareori prind în pumnul strâns lumina\"? - fără \"dar\", care oricum, îmi pare un liant iuntil, atît dpdv logic, cît și lexical - evident, opinia mea neavînd nicio importanță.
5. ce efecte urmărești cu semnele de exclamare/întrebare puse pre/post matur? a) de natură lirică. b) de natură imagistică. c) de altă natură.
6. lesbi și homo nasc pui vii? în caz afirmativ, cum își alăptează progenitura un cuplu homo?
7. atuu are un \"u\" în plus din motive de: a) ritm. b) rimă. c) din alte motive.
8. ce e un lepurolog? a) un lepur olog. b) un L pur și olog. c) da.

nu

m-am rupt de la grătarul de dinaintea plecării la pasajul de seară/noapte anume să-ți răspund punctual:

i) nu știu de unde ai dedus că \"nostru\" te includea (printre alții/altele) pe tine; sincer, în cazul de față, tu faci parte din \"ceilalți\"; așadar \"ceva-ul\" te interesează strict estetic; dacă te-ai întreba mai mult (pe tine, te, t) și nu ai întreba cu atâta dezinvoltură, sigur ai găsi răspunsul.
ii) pe vremea ta (adică a lui Bolintineanu) noțiunea de \"prefix\" era cel mult neologism; am preferat \"ceva\" dintr-un motiv la mintea cocoloșului: voi rosti ceva, nu voi rosti pe careva; academismele eronate și introduse cu anasâna în circuit îmi produc greață.
iii) e simplu: te-a întrebat cineva dacă vrei să te botezi?
iv) singura topică pe care o găsesc \"mai bună\" este aceea pe care aleg să o folosesc; din motive semantice, desigur, nu din motive gramaticale.
v) de natură moartă (sau cel mult intrată în vrie).
vi) nu, depun ouă (în sine, se, s); cu lapte praf. de praf.
vii) din aceleași motive.
viii) lepurolog este un specialist în iepuri; faptul că nu ai găsit în DEX-on line nu înseamnă altceva.

altceva?

exista, probabil in vreun manual de tehnica zootehnica - eu nu-s dispus, cind citesc o poezie, sa apelez la astfel de surse (dubioase pentru ca-s prea tehnice, evident) dar evident ca nu are chiar atit de multa importanta asta

in schimb, mecanismul asta, scapat lejer de sub control (ma refer la text/poezie si imi permit sa o numesc asa pentru ca, pentru mine, exact asta este) si expedient al unei idei, enuntata parca-n raspar la sfirsit, merita putina atentie

deci nimic nu are sens
sau sensul este in toate dar pentru fiecare in parte, individual si imposibil de impartasit
atunci, intrebarea fireasca, pentru ce forma asta derutata si diforma, care pe mine ma face sa cred ca voi citi o poezie?
stiu, pentru ca lepurologii au descoperit, in sfirsit, fascinatia metafizicii

unda de tristete tine, totusi, inchegat mecanismul

la rândul meu, la fel de simplu aș putea spune: credam că voi descoperi în subsolul acestei pagini ceea ce rubrica îmi promite: un comentariu; pentru că a vedea este una; a citi, altceva; a înțelege, cu totul altceva. pentru aceia cărora etimologia nu le este complet străină, termenul \"lepurologi\" poate fi descifrat fără luxații intelectuale; mai simplu sups, pentru aceia care nu înțeleg muzica simfonică, există muzica ușoară (sau alte genuri cel puțin la fel de ușoare); de ce \"formă diformă\"? pentru a vă ajuta să receptați ideea (dacă definiți \"diform\" vizavi de acest text, mă dați pe spate!).

oricum, mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre (ce-o fi fost el).