Poezie
bancomatul parolelor plus alte câteva dughene
(text dedicat exclusiv acelora cu atenție distributivă)
1 min lectură·
Mediu
[pentru o lectură corectă
fluierați încet: „Parole, parole, parole…”]
cuvintele cărnii sunt stocate pe card
le primim gratis dar pretindem în numele acestora bani
deși pe bulevardul răvășit de curve și de ploaie
numele tuturor își expune capul gol
cu dinții imitând un cod de bare
asfaltu-ngroapă tocul pân’ la buci
și e nasol în iad da’ unde pizda mă-tii o să te duci
să-ți vinzi volumul plin de abureală
poate la Farmacie cu rețetă de gargară
nu-ți place munca dar ai vrea să scoți
din lenea ta măcar un trai decent socoți
că nici gândacii de bucătărie nu știu să gătească
sau că nici luna n-are o lumină personală
dar totuși uite-o luminează și te scoală
dacă dreptate au aceia ce te vând
și sunt pământ
dar crapă-mă în două Doamne ca pe-un zid
să-mi pun deasupra firmă: Librărie! îmi deschid
afacere cu-o rasă pur imaginară
și în peretele de răsărit montez un bancomat
(asta sminteală!)
să vâr cu anasâna și de-a valma-n el cuvinte
codul e: L I M B Ã lasă fluieratul ține minte
022997
0
sa zic si de text, mi-a placut tare!
dintii aia ca un cod de bare, luna fara lumina personala si afacerea cu rasa pur imaginara sunt chestiile care le voi lua din textul tau, ca prea faine is sa le las aci... :)
chestia cu iadul mi-a adus aminte de un banc cu un manager de resurse umane care alege iadul in locul raiului, si constata ca recrutarea nu seamana deloc cu ce ai dupa ce esti angajat! :D
finalul e de nota 25! \'codul e: L I M B Ã lasă fluieratul ține minte\' (parca ar fi dintr-un cantec a lu\' alifantis, zau asa, citeste inainte...)
mai trec, sa stii!