Poezie
copilul omului de zăpadă înfăptuiește crima
(pseudoeseniniană)
1 min lectură·
Mediu
sunt mulți ani de când nimănui n-am dat
nici binețe și nici socoteală
curțile-s pustii un om de zăpadă
se dă huța pe o poartă de la școală
zile tot mai scurte soarele n-apucă
să topească umbrele prelungi
vântul acesta prin oase îmi umblă
ca o lamă de cuțit înfiptă-n fulgi
n-am sosit acasă ai mei s-au mutat
vorbă mi-au lăsat că n-ajung cu pasul
am crezut în ei dar când i-am strigat
îmi dezmoșteniseră până și glasul
poate or fi în râpă… am deschis spre cer
brațele ca o corabie cu pânze
mușchii-au tresărit m-au tras înapoi
nechezând suav ca două mânze
[aș dedica-o lui Șerban Georgescu dacă n-aș dedica-o fetițelor mele]
023.924
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “copilul omului de zăpadă înfăptuiește crima.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13963827/copilul-omului-de-zapada-infaptuieste-crimaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SGSGSilvia Goteanschii✓copilul omului de zăpadă înfăptuiește crima - poezia e un pseudo-loc al faptei pentru titlu, așa ar părea. mai ales că între titlu și corpul poeziei există o inter-pătrundere.da, nu este deloc ușor de dezlegat misterul acestei poezii. însă, de asta sunt eu aici, pentru că tu poți fi accesibil atâta cât vrei, pentru că mie îmi place să mă cufund în taine. iarăși, un poem deosebit.
0
VMmulțumesc, Silvia, pentru lectură și pentru cuvinte.
0