râsul și alte animale

rad si eu, de ce gandirea ce rasuceste universul ajunsa in inima omului in nefericirea omului nu mai vrea a se dezvolta se vede autodistrugere?

grava, dimineata. oare vreau sa schimb lumea? am incercat vreodata asa ceva? asta inseamna ca:\" sunt periculoși. au convigerea că trebuie
să înceapă cu tine. cu persoanele dragi ție. cu lucrurile pe care le prețuiești. acesta nu este un
reproș. este o declarație de dragoste. fără ei probabil aș fi încercat eu. atunci \"
ce de intrebari ma puneti sa-mi pun.
na ca sunt confuza
de ce lucrurile dragi ar avea nevoie sa fie preschimbate, doar sunt deja dragi? daca sunt deja dragi pentru ce sa...?

ca să păstrăm limbajul specific un instanțe (desigur, mă refer la intelectul care pune ordine în afect): într-o acțiune, este foarte important cine acționează și cine este acționat; deși nu pare, este foarte mare diferență între gândul gândit, gândul rostit și gândul săvârșit; mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre.

“maimuța în cușcă
e neschimbată. oamenii tot mai mici
încă mai râd de aceia care cred
că au să schimbe lumea”

Îmi plac poeziile tale care sfârșesc cu începutul și încep cu sfârșitul. Asta nu face decât să ne redescopere cercul vicios în care trăim noi, oamenii sau așa-zișii.
Tu știi să evidențezi tragismul cu râsul. Și alte animale… precum măria (-sa) cu pălăria.

“îmi țin
inima pe genunchi ca un călugăr în rugăciune”!

Ottilia Ardeleanu

Ottilia: îți mulțumesc... \"cu inima pe genunchi\".

da, asta era. m-am clarificat. multumesc. ordine in afecte. am vrut si vreau sa schimb ceva, sa umblu la inconstient, la memoria timpului, sa fac o mare ordine , sa adun tot ce s-a inscris de valoare, sa arunc ce e in plus si ingreuneaza.

cred că asta ne propunem cu toții; apoi, uităm (mai comod, mai plăcut, mai naiba știe cum); mulțumesc pentru revenire.

Mai spune o vorba ca, cei care sunt indeajuns de nebuni sa creada cu adevarat ca pot schimba lumea...de obicei o fac. Interesante randurile, usor de rezonat la ele. Cu stima, o seara placuta.

mulțumesc, domnule Stoica, pentru lectură și pentru semnul despre.