Poezie
hemocromatoză
1 min lectură·
Mediu
gonesc prin pădurea de dinți sunt sincer îmi spun
alt dumnezeu nu avem: Glasul –
și-acesta strident tot mai prefăcut
pasăre decapită ce încă se zbate
să înțeleagă diferența dintre a cânta și a fi mut
eu de copil am atârnat de fierul din sânge un leagăn
târam în sus lumina zilei oarbe
spărgeam cu fruntea aerul ca pe-o fereastră
lăsată nedeschisă mama noastră
de noaptea-n care vom pleca mereu s-a plâns
și nu lăsa pe nimeni să ne povestească
de locul unde nu există os în plus
nu se va întâmpla astăzi știu sigur
setea noastră reechilibrează temperaturile
între atâția încă nerostiți
bolnave nu sunt mâinile ci gurile
am crescut oho! ce-am crescut
trupul nu ne mai încape în leagăn și nu simte frica
în loc de fier am sare în sânge: - nu face nimica!
îmi amăgesc și eu copiii c-or să zboare
și dacă se întâmplă să mai cadă la șerpii de sub brusturi mă aud
strigat pe numele adevărat: Tată!
ce mult aș vrea în clipa asta să mă bată
tot cerul cu un leagăn peste ce n-am fost
053.975
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 183
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “hemocromatoză.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13892127/hemocromatozaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre; da, ați surpins bine una dintre valențe leagănului.
0
un text deosebit. Acel fier din sînge, acea sare din sînge. Legătura nu e domoală, nu e limpede, tocmai de aici înțelegerea prin căutarea cuvintelor. De aceea cuvintele ce par de prisos la prima citire sînt necesare înțelegerii. Mi-a plăcut asemeni unui joc de a dezlega. Și finalitatea dă mulțumire.
LIM.
LIM.
0
Vasile,
te citesc cu placere. un text hemoradiografic.
te citesc cu placere. un text hemoradiografic.
0
mulțumesc, Liviu, mulțumesc, Petruț, atât pentru prezența aceasta, cât și pentru repetatele semne de lectură.
0

ajuns la randul tau parinte intelegi in sfarsit grijile parintilor tai si refuzul lor sufletesc de a te lasa sa cresti,pentru ca doar in copilarie ti se dau oase in schimbul unui zambet.