gaura de vierme vs machina

„Î: De ce au uraganele nume de femei? R: Pentru ca vin umede și sălbatice, dar, când pleacă, iau și casa și mașina.” (banc pe care nu l-a scris, dar ar fi putut, Radu Ștefănescu)* adeseori în 14 mi se rupe de radar și gonesc prin bărăgan dezlănțuind cu roțile curenții de aer dintr-un uragan katia irene katrina ce mult aș vrea în gaură să vă pătrund cu trupul meu de vierme și pământul să capete inflexiuni de electrocorund iar piatra asta abrazivă s-o lepăd sictirit peste pedalier cum sacul de ciment să progreseze lumea azvârle-n silă un mahmur docher în astfel de împrejurări împrejurimile firesc trec într-un plan secund deși-aș putea lega trei vorbe despre combinele ce treieră câmpuri de oase sau despre inginerul agronom care pe laptop veveve punct dumnezeu cu mausul accesase dar nu e timp o oră patrușcinci (653 mega) cât ține pe cd wizzard of oz abia dacă am timp să-mi pun problema dacă-i adevărat că tata (de unii numit noe) era incestuos și marangoz ______________________________________ *dedicație [sau despre lejeritatea țărânii, în prezența apei, de a improviza (declanșa) o poezie din mai nimic (mult aer)**] ** a se observa că acela care lipsește este focul