Poezie
Þușcă
1 min lectură·
Mediu
Nu l-am mai văzut de o vreme pe Þușcă,
Omul înalt cu oasele moi-
Alpinist pe muntele flasc de gunoi:
Doarme sau trage vreo dușcă
Pe dedesubt prin canale.
Șade răscrăcărat pe o treaptă de malț.
Prinde o pasăre verde în cerul din șanț
Sau cîntă-n surdină prin gări osanale-
Cântece scurte, ghemuri de plâns.
Este omul-copil, acoladă sub bice-
Respiră de parcă ar înghiți spice.
Când termină snopul, îl leagănă strâns,
Apoi îl aruncă unde se-ntâmplă:
Prin metrou, prin piețe, spitale.
Rostogolit de mulțime, agale,
Se deșiră din călcâie până la tâmplă.
Mă saluta totdeauna, respectuos,
Desfășurându-și carnea până la os.
Își zgâria cu un deget pe obraz
Ziua de ieri pentru mâine și azi.
L-am întrebat: ce e în capul lui, ce gândește?
Mi-a răspuns, înecat, ca un pește,
Cu mâna goală, cu mâna întinsă,
Ca o tavă de aur, ca o inimă linsă.
033.843
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihalache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 146
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihalache. “Þușcă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/247208/thuscaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AMti-a reusit superb
tusca a devenit astfel un personaj de neuitat
comparatii , trasaturi - reiese limpede ca il cautai din cind in cind ptr a-l schita
pe curind
tusca a devenit astfel un personaj de neuitat
comparatii , trasaturi - reiese limpede ca il cautai din cind in cind ptr a-l schita
pe curind
0
VMVă mulțumesc pentru comentariile și aprecierile amicale.Aveam emoții legate de modul de primire al acestui portret, mai ales că am folosit iarăși după un timp îndelungat semnele de atitudine ale rimelor.
0
leo