Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Mineralier cu vâsle

1 min lectură·
Mediu
Am călătorit prin apele repezi în emisfera luminată a vieții
Cu o pereche de vâsle în ochi în loc de vedere.
Nesățios de ocoluri am încurcat multe drumuri,
Când luntre mi-a fost judecata grăbită a faptelor strânse.
Am deslușit chipul pietrei clătinând nisipurile în palme.
Și, iată acum, am ajuns de povară într-o deltă a vieții
Asemenea unui mineralier împins de curenți, gata pentru călătoria cea mare.
Întind mâinile înspre țărmi- pescăruși osteniți pe care nimeni nu-i cheamă.
Unde sunt prietenii care mi-au fost la o lungime de braț,
Cântările la ceasuri de noapte cu difuzorul lunii la maxim?
Când aruncau vecinii cu mere direct din copac
Și câinii rupeau mahalaua ca pe o păpușă de cârpă.
Când mă întrebam ce-o să răsară din oamenii semănați în întuneric
Și a venit o femeie care m-a luat de mână și am uitat totul.
Bulgări de pământ erau numele noastre.
063390
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
148
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Mihalache. “Mineralier cu vâsle.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/1762735/mineralier-cu-vasle

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@leonard-ancutaLA
Leonard Ancuta
si tinand cont de el cred ca finalul bulgari de pamant! e prea descriptiv, ar fi trebuit sa lipseasca.
in rest genul cu care m-am obisnuit.
0
@vasile-mihalacheVM
Vasile Mihalache
În timpul comm-ului tău, nemulțumit eu însumi fiind de același final am purces la modificari totale. Te rog să revezi și să revii cu o altă părere dacă este importantă.
Mulțumesc.
0
@leonard-ancutaLA
Leonard Ancuta
ca era mai bine inainte
0
@vasile-mihalacheVM
Vasile Mihalache
dar respect opinia ta și seriozitatea comentariilor pe care le emiți de obicei. Îmi place mult ce a ieșit azi chiar dacă sunt aceleași vechi subiecte reluate în cascadă.Există un ritm care acum a reușit de minune să pulseze în poem.
0
@leonard-ancutaLA
Leonard Ancuta
uite la ce ma refer

Când mă întrebam ce-o să răsară din oamenii semănați în întuneric
Și a venit o femeie care m-a luat de mână și am uitat totul.

mai intai, introduci acel cand ma intgrebam, cand da o localizare temporala a actiunii, insa continui in versul urmator cu si a veni... acel si nefiind insa legat de nimic, in plus acel cand implica un atunci, cu toate ca ar fi bine sa fie neexprimat. de aceea zic ca inainte era mai bine, fiindca intrebarea ce-o sa rasara din oameni mi se pare mai buna ca final decat bulgarii de pamant care cumva sunt continuti in titlu, plus din nou in mineralierul din text.
0
@vasile-mihalacheVM
Vasile Mihalache
Știam bine la ce te referi, nici o problemă. Se întâmplă să fii într-o discuție din care te întrerupe cineva și te frămânți instantaneu să termini cu câteva cuvinte ce ai început fără să reușești- asta este senzația. Cam așa lucrează inspirația, muza, uneori se întoarce dar la altcineva.
0