Cote, finturi*, licitații…
și prohoade-n jar de acții.
Către vara a. MMXXIII, Tolean Borogan, și el macerat în valma epocii, găsi timp de pomană și iar poposi la baștină. El
Mîine Anul se-noiește
Plugușorul se pornește
Brazde trage pe coline
De-ale coastelor alpine...
Bona sera la obloni
Don padrino y coconi!!!..
Di ajiutoari... – bodaprosti!!!
”Dragă toamnă din străbuni,
mă zătrești în uscăciuni...
Cine ți-a furat din milostie,
în veci mereu slujind la Omenie?
Te zgîrcești la umezire
ca și piatra din zidire...
De trei luni, a ta
Referitor la un anunț postat în pagină de sat basarabean
Salut, Sătean cu Duh de Pământean!!!
Revin la izvorul de la ferma veche... că mă ia teama să nu fie dat uitării.
Astă postare va fi
(din seria ”râs cu plâns...)
Într-o seară târzie, vine Jorel (tot el Gheorghe, Joric și Ghiță) acasă. Ostenit ca sarsailă.., dar și fudul în roada zilei de acțiune, cu masculinu-i simț
Natura non facit saltus –natura nu face salturi
După crunta răfuială a gelosului Magnat, robul fugar, inconștient... cu un picior în groapă, răpit din închisoare, pe înguste drumuri milenare a fost
La Paște am fost la Tony. Am pocnit ouă, am flendurit bunătăți, am băut cafea, apă minerală… Am zis bodaproste și am promis chiperi umpluți, la Blajini.
– Cu ce-i faci? – întrebă un
La a mea sosire din Moldova, Torontul și Costa de Valentia se mai căleau în jarul ultimei luni a verii spaniole (septembrie).
Tipica lenevie sezonieră, la tot pasul marcată pe
De când încă se ținea minte, Catia se știa de cuminte, harnică, ascultătoare... nu fără ghidușii și secrete ale ei, ca tot copilă cu simțuri și aptitudini sănătoase. Creștea fata în
O Fortuna, velut luna statu variabilis, semper crescis aut descrescis... (Cantos Carmina Burana)
În acea vinere lungită cu belșug de soare,
pe când oftânda lume
Anii treizeci în Europa s-au manifestat cu avânt industrial, dar nu pretutindeni. Ca parte componentă a României, Basarabia nu avea nevoie de mașinărie, oricum fiind bună de lapte.
Neculai pe
Domnișoara remarcată în ultimul dialog, într-adevăr era fată a lui Neculai. O chema Catea, Cătișoara, Ecaterina, Caterina... numai nu Catița sau Catrina. În acea priitoare duminică de joc, ea cu
S-a sfârșit al doilea război mondial. Mii de orașe și sate au rămas în ruine... Sufereau țări, continente... din greu sufla marea Uniune. Suferea și Basarabia – asuprită de regimuri, sărăcită,
Timpuri și destine
Yrelav
Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții din Republica Moldova.
Yrelav.
Timpuri și destine: Roman / Yrelav. – Chișinău : S. n., 2018 (F.E.-P.
Cam așa s-ar intitula următoarea istorioară, nemijlocit legată de inițierea propriilor mele determinări în calitate de Ego. Încă mic cum eram pe atunci, știam toți mahalagiii noștri, la
Am zburat spre patrie prin același București, ca apoi să urc în aceeași rutieră de Chișinău – mereu și oriunde cu masca pe nas.
La Bârlad, în pauza de masă, am intrat la veceu fără mască, măcar
Într-o zi de april, Tolean – cu bilet dus-întors la Moldova, unde șapte anișori nu-i călcase picior – a intrat pe la mine, cu ”Timpuri și destine” la subțioară, să facem o roată în câmpuri. La ce
La retragerea lui Valentino armonia domina salonul, locuința întreagă și mințile ”socialiste” istovite de incursiunile ”capitaliste”. Eu omoram zile în biblioteca, citind istoria Romei (O
Paul a plecat, Romel și eu am rămas – cu înfocare și arțag pășind pe calea dreaptă, sleitul viciu ațintit de snaiper cu lunetă, ce bate cu precizie la mii si mii de metri, o dată-n an greșindu-se
Două zile lungi am dres și am tot văruit odaia mare, lăsată de coc-chef cu muchii slinoase, izuri stătute, pete negrite, mucegaiuri verzite... și muci uscați în colțuri obscure. Cum dovedise el
La apusul deceniului doi al mileniului III, urâcioasa criza mondială, cu apetit de condor american, fără ghețuri sleind virtuoase economii, devora până și înfiripate sărăcii.
Eu ca eu, Toni ca
Anatol Borogan (nu o dată pomenit pe lângă Toni Montana) – în popor Tolea, Tolean și Tolică – nu în zadar purta familie de sat.
Se născuse primăvara, cu omăt întârziat afară
La un început de septembrie, într-o zi nourată, un microbuz negru, de marca Mercedes, a părăsit peronul gării centrale Chișinău, cu direcția sud-vest. Salonul – ca nou curat, cu vreo 20 de scaune
Buna Seara pe înserate,
doamne, domni... cuminți copii;
profesori de scări înalte;
robi de haturi, cîmpi și glii!..
Bună seara-n miez târziu de noapte,
celor ce oftează, râd și plâng