Mama noastră mereu era posedată de un capriciu mocănesc: îi plăcea peștele, la nebunie. Iarna-l cumpăra la magazin în sat (lăzi întregi), înghețat, adus din
Alte însemnate peripeții în vara ceia nu s-au mai petrecut. În luna august mama deja avea cumpărate atributele de școală. Învățătoarea ne făcuse o vizită acasă, mă înregistrase în caietul ei,
După înălțarea antenei a venit întâi septembrie, prima zi de învățătură a fratelui mai mare. Afară încă nu se luminase. Mama, care poate nici nu dormise
În următoarea vară teteia s-a apucat de verandă – o costrucție suplimentară la casă, de mare folos, tare la modă în acei ani. Prispa, mereu răzmuiată de ploi și omături,
Într-o zi de toamnă, departe de linia frontului, la gară la Iargara s-a oprit un eșalon. De pe vagoanele deschise, drept pe pământ se descărcau mașini motorizate, de care mulți auzeau dar puțini
Cred că Ego este numele meu adevărat, cel de botez fiindu-mi destinat mai mult pentru a fi evidențiat în tumultul uman. Mă țin minte un băiat trecut de patru ani, tăcut, liniștit, parcă și satisfăcut