Poezie
spray poem
2 min lectură·
Mediu
chiar acum traduc crivățul
într-o limbă necunoscută
și soarele se va îndura de voi
pe culmea dealului suie amăgirea
de jos o urmăriți cu grijă
să nu alunece
printre voi aici domnește vrajba
prieteniile se însingurează
mâna strânsă devine pumn
cuțitele nasc în inimi bricege pulsând impetuos
apăsați tasta unu
unu a mai rămas de răpus suportând apăsările voastre
ascultați tăcerea și-i cereți compasiune
pentru cuvintele irosite de urechea clevetitoare
guri cusute ați tot văzut, niciodată urechi
apăsați tasta diez
iminent vor țâșni noroacele, ielele invernale
veți câștiga fără să dați nimic la schimb
poate doar frigul strâns ca pe-o comoară
diez, nimeni nu-și cheamă câinele așa!
apăsați aleatoriu orice tastă și
vor tăbărî spre voi câini dispuși să vă lingă mâna care
suie dealul fără voi
dealul ăsta nici nu există
temerile îl prefigurează
Golgota puținelor taste
pe care nu le apăsați
crivățul se instalează ca orice app
în background
sunteți atât de singuri încât și frigului i se face milă și
se împarte pe sine în felii egale
celor siguri pe forțele proprii după ce
v-au secătuit de puls-bricege
urma să împart vina dar
sprayul ăsta și-a consumat piperul
aerul condensat, limba
vă las în vrajbă stăpâni și cu grija
să nu alunece
amăgirea înaintea îndurării
031.487
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu D.G. Barbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 208
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu D.G. Barbu. “spray poem.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-d-g-barbu/poezie/14177090/spray-poemComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EGDistincție acordată
ni se trag multe...ele, tastele, provoacă frigul, la întrecere cu iarna de afară. Dar tot tastele aduc uneori și ninsori curate, strălucitoare, moi, unde încape poezia, așa cum se-ntâmplă cu acest text. E un poem grav, nu-i întrevăd ironia, doar o amărăciune , o însingurare strigate metaforic. Stea!
0
VBlumina din voi coboară peste bietul meu text și-l face poezie
foarte mulțumesc
tastele suportă apăsările noastre cu înfrigurare nepăsându-le de drame, de rana numită viață iar eu, postând (sau postind) am iluzia risipirii vrajbei și a întoarcerii căldurii care anulează distanțele dintre oameni
foarte mulțumesc
tastele suportă apăsările noastre cu înfrigurare nepăsându-le de drame, de rana numită viață iar eu, postând (sau postind) am iluzia risipirii vrajbei și a întoarcerii căldurii care anulează distanțele dintre oameni
0
Da, un poem de finețe!