Poezie
tu... să-mi spui
1 min lectură·
Mediu
ieri mă-ntrebam unde se duc cei care se duc
și câte ouă mai sunt în cuibul de cuc și câți lăstari
vor mai crește inimii azi, câți dintre anii mei vor mai fi
bieți nomazi
cât voi mai lustrui pantofii celuilat eu care mă tratează
ca pe-un lacheu și mă împinge-n așternuturi străine
și pe pragul bodegilor pline cu de-alde...
pierde-vară și pierde-an, în buzunare fără vreun ban,
cu elocință câinilor vagabonzi recitând același poem clișeu și bolând
în schimbul unui alint și măcar un covrig - Doamne, îmi vine să strig...
Unde se duc cei care se duc, dar mai întâi cum să le cer
,,frate, soră, prieten... rămâi”
.
...vreau să aflu unde se duc cei care se duc, dar mai întâi
Unde sunt toți cei care se consideră vii?
.
uleiul acesta care se scurge în gurile de metrou ce-mi pare
coborând de-a dreptul într-un cavou
aglomerația străzilor, forfota, intră-iese din magazine
cu iluzii având sacoșele pline... - știu, sunt năucul cel mai năuc
mi-e inima lăstărind, deranjez cuibul de cuc și se duc cei care se duc, dar tu
musai să-mi spui unde sunt toți cei care se consideră vii.
053.530
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu D.G. Barbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 194
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu D.G. Barbu. “tu... să-mi spui .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-d-g-barbu/poezie/14027272/tu-sa-mi-spuiComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FCDistincție acordată
vad aici un poem care da senzatia, as putea spune, ravasitoare de alunecare a planurilor, interogatia pulseaza ca o inima a indepartarii. viata nu se cere numai traita, de aceea ea exercită o atracție nelamurita chiar în absență, sub pelerina-i de iluzii. ritmul si melodicitatea sustin aceasta chemare. enigma e vie, viziunea atrage spre cititor punctul de fuga. las un semn de apreciere.
0
VBOttilia... mulțumesc, încep să nu mai cred în ideea de generații, e ceva care ...curge, nu știu încă
Florin, mulțumesc, cu lumina ta nu voi vedea "Unde se duc cei care se duc"
dar precis voi vedea pe cei care sunt vii...
Florin, mulțumesc, cu lumina ta nu voi vedea "Unde se duc cei care se duc"
dar precis voi vedea pe cei care sunt vii...
0
RRCei care se duc sunt despărțiți în două entități : una corporală își așteaptă pasiv descompunerea, cealaltă de esență spirituală accede în transcendent.
Cei care se consideră vii și sunt vii urcă încet verticala către spațiile divine, însă cad prin moarte pe orizontala existenței îmbibată cu deșertăciune.
Cei care se consideră vii și sunt zombi seamană cu umbrele, cad, se ridică și iar cad, într-o lume care nu există decât ca nume.
Cei care se consideră vii și sunt vii urcă încet verticala către spațiile divine, însă cad prin moarte pe orizontala existenței îmbibată cu deșertăciune.
Cei care se consideră vii și sunt zombi seamană cu umbrele, cad, se ridică și iar cad, într-o lume care nu există decât ca nume.
0
VBDomnule Răzvan, vă mulțumesc
ați enunțat libertățile esențializăndu-le perfect... vertical/orizontal
ați enunțat libertățile esențializăndu-le perfect... vertical/orizontal
0
generațiile următoare!
atâta bănuiesc:
"mi-e inima lăstărind, deranjez cuibul de cuc
și se duc cei care
se duc"...