Poezie
american moldy pie
diptic
4 min lectură·
Mediu
(Visul american)
Calea Lactee rămasă o dâră de lapte brânzit,
scuipată acid pe parbrizul crăpat al unui Buick care
gonește nebun prin Nevada.
Un uger flasc, atârnat de tavanul negru al dughenei cosmice,
picurând zer acru peste tejgheaua lumii, unde
sfinții și nebunii
își beau rația de iluzii cu timbru fiscal.
O, generație îndopată cu lapte-praf-de-pușcă și neon!
Iată-i pe țâncii cartierului, oșteni cu miros de mirare și transpirație,
ghemuiți în tranșeea din spatele magazinului de vechituri rebrănduite...
Un pantof rupt, o cutie de conserve îndoită, un pistol năuc din lemn de nuc
lustruit de palme imediat după amputate –
niște detalii doar, înghețate sub lumina crudă a unui singur stâlp de telegraf
martor mutit de lipsa cablurilor – totul azi, până și moartea,
sunt wireless.
Băieții au genunchii negri de zgură și
ochii fixați pe linia orizontului impus
de legile educației reformate perpetuu
acolo unde foamea fără plural se întâlnește cu plictisul.
Ei joacă lapte-gros cu istoria, se aruncă unii peste alții,
o grămadă de carne timpurie, oase fragile și certitudini de plumb țâșnind de pe țevi.
Spatele primului băiat se îndoaie sub greutatea a trei imperii plastificate
iar aerul miroase a fier aproape vechi și a floare strivită sub bocanc anti-mină
Războiul lor nu are cruci, are doar genunchi zdreliți și
mame care strigă de la geamuri fără case
o febră mecanică ce rulează pe străzile lăturalnice ale Americii,
în timp ce deasupra lor, marea, mama galactică, ugerul ei cel bătrân
atârnând până la buricul pământului, adultul,
își varsă lactoza radioactivă peste visul expansiv.
Rămân acolo, încremeniți ca într-o poză voalată,
prinși între saltul brutal și impactul cu țărâna,
soldați mărunți ai nimănui, jucând năluca-nemurire
pe un maidan unde pietrele nu plâng, ci doar donează conținut.
În boxe răsună reclamele: ești praf, ești praf!
Firește, stelele și-au scuturat colbul taman aici și nimeni
nimeni
nu mai face curățenie prin părțile astea.
- - - reload sau
ecou de fiță - - -
(Vis recurent de second-hand)
Calea Lactee se prăvale peste Dâmbovița –
doar o dâră de lapte praf expirat,
vărsat pe parbrizul ornat cu icoane și poze porno
al unui BMW la mâna a doua, trecut de câteva ori prin zidul Berlinului.
Un uger de import, siliconat șui, jerpelit și fardat
cu neon strident, fosforescent precum napalmul încins,
atârnând peste dughenele deschise non-stop unde sfinții de mahala
își cumpără iluzii ambalate în bidoane-grenadă, plătite în rate.
Împrumutăm en gros moftul american,
am ales din maldăr doar ce e putred, fiindcă miroase a departe
poleit cu sclipici și bon fiscal de mall, să se știe!
O, generație hrănită cu resturile altora,
zdrențe de firmă și etichete lăsate la vedere!
Peste praful nostru vechi, cel al Bucureștiului de odinioară,
praful bunicilor, așezat cuminte
peste castani și amintiri cu parfum de cicoare,
s-a așternut acum praful de fițe – doar
acest colb azi îl tragem în piept ca pe o tămâie modernă.
Iată-i pe țâncii din spatele blocurilor construite de ceaușescu,
prinși în același maidan globalizat și neomarxist...
Copiii sunt la fel ca oriunde: ei au ochii mari de la mirare,
neștiind tăvălugul meschin ce-i așteaptă
visează printre fiare vechi și „fiare” alese din patru în patru ani...
și mor în fiecare seară, puțin câte puțin, dar cu repeziciune,
din pricina aceluiași joc absurd.
Nu mai e lapte-gros, ci un război mai soft decât trădarea
între un cent și un bănuț. Băncile se pretind arbitrii!
Cine pe cine înghite, cine pe cine strivește sub tălpi ghiuntuite?
O luptă oarbă în noroiul din spatele pieței,
sub un stâlp al infamiei-wireless care le numără bătăile inimii
unde se prostituiază adolescența lor fugace pe nimic.
Nu mai există cruci, doar chitanțe și coduri de bare.
Sângele prin vene se prelinge cubic...
iar la megafoane nu mai urlă alarma, ci
se anunță, cu voce suavă de robot call center –
termenul cel nou: Conversie! Convertire...
Totul se con(per)vertește:
mirarea în profit, jocul în tranșee, iar bănuțul nostru amărât
în reflexia lucirii unui cent turnat abuziv fără acoperire.
Copiii
rămân acolo
soldați mărunți prinși în poze voalate de fum și
praf de stele străine, postate fălos pe (anti)sociale rețele
pe care nimeni, niciodată, nu mai vine
să le măture
să le scuture.
0222
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu D.G. Barbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 697
- Citire
- 4 min
- Versuri
- 87
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu D.G. Barbu. “american moldy pie .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-d-g-barbu/poezie/14206723/american-moldy-pieComentarii (2)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
GPGPGeorge Pașa✓Mai sunt prezente câteva greșeli de redactare, așa că te-aș tuga să le faci absente (!): „mutit” (pe ăsta l-aș lăsa, înțeleg faptul că este un cuvânt inventat pentru ceva care devine/este făcut mut, amuțit), „ghiuntuite” (corect, „ghintuite”), „prostituiază” (corect, „prostituează”).
0