Darurile Lui
Când a făcut El lumea,
Ca omul să-nțeleagă,
I-a dat înțelepciunea,
Din daruri să-și aleagă,
Că asta I-a fost vrerea :
Să știm ce-i fericirea,
Ne-a dat la toți
De ar putea bărbații, printre rânduri,
Să recitească ce demult s-a scris,
Nu-și vor mai face ei atâtea gânduri
Despre ce-a fost, cândva, în Paradis :
Era o zi la fel ca orișicare
De mii de
S-a întâmplat un tragic accident,
Banal și pot să zic, chiar foarte rar,
Când soacra lu’ Ion (și el prezent),
Mortal, a fost lovită de măgar ;
Și-atâta jale pe bietul Ion
Și plânsete pe coana
Dragi copii, vreau să vă spun
O pățanie ciudată,
Nu încep cu-a fost odată….
S-a-ntâmplat azi, în ajun,
Și-am gândit că-i oportun….
E-o poveste-adevărată,
Ce atestă înc-o dată
Că există Moș
Pe vremea când eram copil,
Știam un banc nu prea subtil:
Care era cel mai bun vin ?!!...
Păi…vin americanii, vin !
Căci frații de la răsărit,
Cu tancurile au venit
Și harașo, n-au mai
Am fost la tata, cum vă spun,
Dădea să plouă, era vânt,
Cu niște flori ca să le pun
Și-o lumâmare pe mormânt ;
Alăturea, îngenuncheat,
La alt mormânt, un ins rănit
Se văicărea înlăcrimat
Dintre anii mei de școală
Alegând la întâmplare,
Mi-a plăcut, fără-ndoială,
Cel mai mult…vacanța mare !
Nu aveam clipe s-aud,
De citit, de studiat,
Ori vreuna să asud
C-aș fi prins la
M-am rugat capra să-i crape
Și-a făcut-o, dar pesemne
Eronat, din două capre
A crăpat-o p’a de lemne,
Astă noapte pe furtună
A pălit-o cu lumină,
Din gorun, ce capră bună !...
De surcele-i
“Tânăr, nicicând căsătorit,
Cu calități și cu situație,
Un caracter deosebit
Și fără nici o obligație,
Nici viciu, nici nărav măcar,
Nefumător chiar pasionat,
Dușman de moarte pe pahar,
Cu
Păi cine-a zîs că-i ne-nțelegătoare
Muierea, păi a zîs o vorbă mare !
Auzi prin ce trecui ieri după-masă
Când ajunsei din târg, nene, acasă :
Fusei plecat și cu Florică, doi,
Cu Luna-n băț, cu
Auzi mă\' lume ! ce descoperire
Făcură unii, și pă bani, da\' grei :
Cuțîtu\', pentru-a noastră omenire,
E cel mai important obect, zîc ei (!?)
Da\' ascuțîtă minte au, mă\' frate !
Că pentru
Vechiul țol....
Era un țol, călcam pe el cu milă,
Afară pus, la ușă, la intrare,
Pe lutul prispei zilnic copt de-un soare
Ce-n zori grăbit, urcând plin de sudoare
Se cobora cu roua pe
Priveam astăzi dimineață
Soarele, la răsărit
Și privindu-l drept în față,
Ceva am descoperit:
Cât am fost de îndărătnic,
Plâng de mine-așa, săracul!...
Ca si eu, român netrebnic,
Am dat
Cică numa-ntre Constanța,
Iași, Craiova, Satu Mare,
Fetele își fac vacanța
Și la munte și la mare,
Iar băieții, nu că-s hoți,
Ori că au vreo stea în frunte,
Fac vacanța cică toți
Și la mare
Din clasa cincea-mi amintesc,
O chestie foarte haioasă
Ce vreau ca să v-o povestesc,
Chiar dacă vouă nu vă pasă :
La ora de geografie,
(Aveam o profesoară rea)
Mă scoate-a dracului să
Ce e, la noi, partidul ? ce-ntrebare !?
Este o gașcă, să vă fiu pe plac,
Emancipată, pusă doar la frac,
Fără habar de ce este sudoare,
Dar nu vă spun ce mult el ne iubește,
Ne-ndeamnă chiar
Am vrut să scriu o poezie,
S-aud și eu un scriitor
Că-mi zice : “Fără bășcălie,
Cu asta ești…nemuritor !”
Să-i văd apoi, mutra schimbată
Ca și un pește în acvariu,
Un cuvințel să nu mai
În fiecare an sărbătorim
De sfântul Valentin, cu pompă mare,
Iubirea, și pe cei care-i iubim,
Cu daruri, sărutări și o urare,
Iar eu, că-s iubăreț de mititel,
Fără să fac nicicum
De mii de ani, s-a dezbătut
O chestiune, bat-o vina (!)
Nici până azi nu s-a știut
Cam cine-ntâi a apărut,
De a fost oul…sau găina (?!)
Mai marii noștri filozofi
Ne-au învățat și ei
De-ar fi ca să mai vin cum am venit,
Să-mi dai, la fel, o zi de primăvară,
Când mi-a zâmbit cireșu-ntâia oară
De-atâta așteptare pârguit ;
De-ar fi să mai pășesc cum am pășit,
Întinde-mi lutul
E o regulă se pare
Și nărav al dracului,
Ce în veci nu va dispare,
Cu capra vecinului ;
Ce am auzit prin lume
Și mă mir cum de se poate,
De-am ajuns ca să fac spume
Și să cad complet pe