Alarmă falsă
N-am crezut de e poveste, ori pe bune s-a-ntâmplat, Dar asear’ primii o veste, cică s-ar fi anunțat La teve și prin ziare, urlă-ntregul cartier, Că s-ar da la fiecare câte-o primă de
VCValeriu CercelGuverne paralele
Cât ar fi viața de grea, Nu m-aș plânge de belele, Chiar de am în casa mea Trei guverne paralele: Vreau și eu un șpriț, ca omul, Mărioara, liberală, Îmi ascunde tirbușonul, De-l cat până
VCValeriu CercelSecretele meseriei
Îmi amintesc câteodată, Din anii de ucenicie, De-o vobă foarte-adevărată Ce mi-o spuneau bătrânii mie, Și de atunci o știu, de-o viață, Fi’nd românească de natură: “O meserie se
VCValeriu CercelGânduri de pomană
Mă gândesc pe zi ce trece, Oare ce s-ar fi-ntâmplat, Cum, tot frec menta la rece, Să fi fost eu șef de stat(?!) Am aliură, am prestanță, Am și priză la popor, Iar la stat sunt bun de
VCValeriu CercelCelor mai mari dușmani ai neamului românesc
De aș avea putere-n mâna dreaptă Să-i țin de ceafă, ți i-aș altoi Cu stânga până ce m-aș răcori Fără regret, pentru această faptă; Le-aș da la ochi pân’ dudele s-or coace, Și dinții
VCValeriu CercelSuerte rumano
Mi-amintesc și-acuma, Doamne, Om la patrușcinci de toamne, Când eram copil, pe luncă, M-a trimis mama la muncă, Și-am muncit tot în prostie, Nu tu casă, nu moșie, N-am găsit măcar nevastă, Să
VCValeriu CercelGânduri la vârsta a treia
Nu știu dacă-mi pare mie, Ori…că lumea e sucită, A-nceput parcă să fie Chiar și lenea obosită, Nici în veri caniculare, Ori acum, fiind mai rece, Nu mai vrea, cucoană mare, O ridiche să
VCValeriu CercelRegrete tomnatice
Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă, Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă, Colegi în anul ultim de liceu, Când, dintre toți din clasă, numai eu M-am oferit să vă conduc acasă, În
VCValeriu CercelToamna
De-o dimineață, parcă două, Ceva îmi este de mirare, Se-aude frunza cum tresare Când se alintă-n zori la soare Mărgăritarele de rouă, Și-un greieraș, ca după nuntă, Pierdut aiurea pe
VCValeriu CercelReproș
Cum, Doamne, nu Te-ai îndurat, ca omului, cel zămislit, De la-nceput să îi fi dat să fi trăit la infinit, Și l-ai lăsat ca frunza-n vânt, calic, zgârcit, doar câțiva ani, De parcă timpul pe
VCValeriu CercelBanii...n-aduc fericirea
Pe cât e de paradoxal, așa cum astăzi omenirea, Convinsă de un fapt real, că banii n-aduc fericirea, Se zbate,-aleargă clocotind, având probleme foarte mari La gândul că,-ntr-o zi, muncind, vor
VCValeriu CercelInocență
Am ajuns să cred și eu, dându-le mare dreptate Ãlora ce zic mereu că femeile-s ciudate, Intru-n bâză cu nevasta, sictirită pe-undeva, Că în dimineața asta i-aș fi zis mă-sii ceva Nașparliu,
VCValeriu CercelParadox românesc
Nu știu dacă mai găsim, Cu-o “dietă” românească, Vr’un popor ce vrea \"regim\" Care să îl mai slăbească (!?) Valeriu Cercel
VCValeriu CercelZvonuri carpatine
Se aud la Detunata, cum Humorul are gură, Babele, bătu-le-ar Toaca, trăncănind pe arătură, Cum se vaită Moldoveanu și Neagoiu,-n defileu, C-au uitat ce e Găina, ori, ce-i ăla…Penteleu, Ajungând
VCValeriu CercelPlagiat
Cin’ mi-a văzut poemele-n vreo carte, A înțeles că sunt om serios, Dar cine le-a citit, de curajos, A constatat, din versu-mi fabulous, Că sunt, și pe deasupra, încă foarte…. Și nu-mi permit,
VCValeriu CercelNostalgie
Îmi amintesc, nostalgic, câteodat’, Cât de naiv eram la vremea mea, Copil fiind, așa cum mi-a fost dat, Sub poale de Carpați, în micul sat Ce-atât de mare,-atunci, mi se părea (!)… Priveam,
VCValeriu CercelAm fost azi-noapte…Dumnezeu
S-au întrebat creștinii cei mai buni Precum și ăi de-s numai botezați, De ce după atâtea rugăciuni De Tată nicidecum nu-s ascultați (?!) S-au încercat mătănii, acatiste, Și lumânări s-au ars
VCValeriu CercelClemență creștinească
Ferice de acel stejar Ce pică mândru pe la noi Și-ajunge-n viața de apoi, Ales cu har de Ãl divin, Până în gât sătul de vin În cercuri, doage de butoi, Și cât de binecuvântat E dudu’ fără
VCValeriu CercelEfectul mortal al fumatului
Așa cum știm cu toți’, teribil e fumatul (!) Vorbesc de sănătate, bani arși pe țigarete, Iar dac-ar fi să-l lași…m-apucă și oftatul, Chiar după ani, și-n vis, ajungi să ai regrete ; De
VCValeriu CercelVară toridă
N-am avut așa o vară… Toți din bloc sunt în vacanță (!) Câteodat’ la noi pe scară Mai aud câte o clanță …pensionară, Și nu vezi mașină mică Pe asfaltu-ncins de soare (!?) Noaptea doar, un
VCValeriu CercelHaz de necaz
De s-ar vinde-n târg necazul La un preț, plus TVA, Primii, ăi de freacă prazul N-ar da, chioară, o para, Alții, de se fac la stat C-ar munci, mințiți cu bani, Nu ar da, fi’nd motivat, Pe
VCValeriu CercelButuruga mică…răstoarnă carul mare
Cum zicea a mea bunică : “Pe la noi, era în stare, Buturuga a mai mică Să răstoarne carul mare” Măi, ce vorbă minunată ! Însă azi, am un regret, Cum pădurea-i defrișată Buturugi sunt
VCValeriu CercelUnui funcționar de stat
Când dorești o aprobare De la el, ca să-l înfrunți, Faci greșeala a mai mare Dacă-l iei la bani mărunți. Valeriu Cercel
VCValeriu CercelDe ziua ei
Mă-ntreb nedumerit distinse doamne Căsătorite sau recidiviste, Indiferent sub farduri câte toamne Ascundeți pentru voi de egoiste, Cum până astăzi nu ați învățat Că n-are rost, făcând
VCValeriu Cercel