Era odată când puteam,
De mă gândeam la tine
Să știu cât timp a mai rămas
Pân\' vei veni la mine.
Acum de tot ai dispărut
Și mi-este așa greu,
Când știu că poate niciodată
Nu vei mai fi la
Dacă aș fi un strop de apă,
Ce ploaia o formează,
Dacă aș fi chiar soarele,
Ce lumea luminează,
Dacă aș fi ca aerul,
Ce leagă cerul de pământ,
Eu ți-aș lega doar inima
De-a mea,cu un sărut ...
Timpul trece așa greu
Când nu ești lângă mine,
Dar chiar și-acum când mi-este greu,
Eu mă gândesc la tine.
La umbra stelei ce-a apus
Mă rog să-ți fie bine,
Căci timpul mai are de
Când timpul meu va fi sfârșit,
Þi-ai aminti cu dor
Că eu, nebunul, te-am iubit
Și-acum mă duc să mor.
Iar când țărână eu voi fi,
Când luna e pe cer,
Șirag de lacrimi vor veni,
Pe-al tău
O stea ce se ridică-n răsărit
Cu drag ne amintește,
Că Domnul pentru noi toți a murit
Și iar ne izbăvește.
Eu vă doresc să fiți iubiți,
Alături de cei dragi,
Din când în când să
Te-aștept să te întorci la mine,
Cu-o mică lacrimă pe pleoapă,
Să vezi cât mi-a fost dor de tine
Și cât îmi ești de dragă.
Din ochi îmi curg acum doar lacrimi
Și sufletul îmi este
Soarele din cer pătat,
Astăzi s-a mai luminat.
C-au ieșit la-mbrățișare,
Multe scumpe domnișoare.
Să primescă de la iubiți,
Pupici mulți și daruri mici,
Ori de vor câte o floare
Sau drăguțe
Ninge astăzi ca-n povești
Ninge peste mine,
Cu fulgi mari, rotunzi, cerești
Și sclipiri divine.
Iar gura sobei-mbietor,
Mă cheamă lângă ea,
Cu-un aer cald, amețitor
Mă-ndeamnă a
Zâmbet dulce de iubire,
Am văzut la gura ta,
Ochi frumoși și bucurie
Mi-au înveselit viața.
Cât de mult eu îmi doresc,
Să te știu iar langă mine
Când tu pleci, înnebunesc
De nu știu ce e
Gând de bucurie
Astazi mă-nconjoară.
Ai venit aseară ,
Scumpa mea comoară.
Frumoasa ești ,iubito
Ca soarele în zori.
Când ești langă mine,
Ma cuprind fiori.
Ochii tăi cei blânzi,
Noapte
Timpule bătrân moșneag
Mai colinzi lumea pribeag?
După clipele ce zboară,
După a vremii grea povară.
Spune-mi și mie de vrei
Despre mine sau de-ai mei,
Va fi rău, sau va fi bine?
Vom avea
Cât am putut ca să greșesc?
Oh! Tu fiinta mica,
Ca să-ți ridic un piedestal,
Tu , inima pitica.
Am crezut că nu mai poți,
Că inima te doare,
Dar nu e așa, căci te-am văzut,
Cum râzi
Noapte liniștită,
Cu-adieri de vânt
Cantecul de frunze,
Pe noi ne încânt.
Dansul printre stele,
Pe aripi de vânt
Când te strâng în brațe,
Sper să nu te frâng.
Chipul de copilă,
Luna-ți
O rază de lumină îți mângâie fața
Și vântul ți se joacă în păr ușor,
Ochii îți sclipeau ca două stele
Sub bolta cerului nemuritor.
Priveai în sus și așteptai visând iubirea
Credeai că totu-n
Seară de seară, ascult
glasul liniștii,
Văd
lumina întunericului,
Simt
atingerea neantului,
Și strig:
Trezește-mă
din somnul singurătății mele!
Tu rază a dimineților
Șoptită,
Rostită,
ca
Aș vrea ...
Adierea ce îti mângâie parul
în dimineti primavaratice
... Sa fiu
... Geana ce se scalda
în coltul celor doua lacuri glaciare
Am fost.
Sunt...
Lacrima ce îti mângâie lin
A fost odată ... cum se spune,
A fost poate-o poveste,
Când Dumnezeu creatu-nea
Ca pe un tot trupește.
Și eram mândri și frumoși,
Canoi, n-a mai fost nimeni
Cununi-a ceea ce-a făcut
Stăpâni
Mă simt atât de aproape
De visul meu nocturn
Și totuși , mintea mea imi spune:
\'Nu îl vei atinge niciodată!\'
Credința mea e zdruncinată,
Căci viața îmi tot pune piedici
Și cad,
Și mă
O frunză se zbatea pe jos
Mânată-n depărtări,
Vântul o plimba frumos
Și-o azvârlea în zări.
Un fulg alunecă încet,
Din cerul străveziu
Ca o lacrimă de plânset
Ce eu bine o știu.
Și vântul
invata sa spui,
cand inima te doare.
invata sa spui,
cand sufletul iti moare.
invata sa strigi,
cand dragoste-ti zambeste.
Invata sa strigi,
Cand inima-ti zvacneste.
Invata sa arati,
Ca esti
Suflet trecator
si ratacitor
de vanturi purtat
pana pe-nserat.
Ce s-a intamplat?
De ai plecat,
Fara sa-mi spui,
Mie sau oricui
Nu ma mai doresti?
De ma ocolesti
Cand eu vreau mai
Ce frig napraznic e afara!
Ce frig este la noi pe seara!
Ce frig este in casa noastra!
Ce amar in inima noastra!
Si iata vine al nost\' copil,
Aprinde lampa cu fitil,
Si focu-l face-n casa
Pluteam usor, spre infinit
Cu gandul tot la tine
Si ma gandeam cat te-am iubit
Si cat tineai la mine.
In gol, inspre abis eu cad
Ca o dezamagire,
Ca ai plecat, sau ai uitat
De dulcea ta
VP