Poezie
Frunza
1 min lectură·
Mediu
Când timpul meu va fi sfârșit,
Þi-ai aminti cu dor
Că eu, nebunul, te-am iubit
Și-acum mă duc să mor.
Iar când țărână eu voi fi,
Când luna e pe cer,
Șirag de lacrimi vor veni,
Pe-al tău obraz stingher.
Atunci,de vrei, ți-ai aminti
Cu drag cine-am fost eu,
Și dorul poate te-a lovi,
Să vrei la pieptul meu.
Doar timpu-atunci te va opri,
Și nu mă vei avea,
Că viața mie-mi se sfârși,
Ca frunza ce cădea.
001.962
0