Valentin Irimia

seve, in vant, in pulberi, in cupe.
Ma speriasem constatand ca ati intrerupt seria inegalabila de sonete.
Le-am citit permanent cu nesat si m-au inspirat mult. Bine ati revenit!
Cu profunda admiratie!
Valentin

In trei si patru se-ntregeste jocul
Nedeslusit si-adulmecat de unde
Ametitor si-ascuns printre secunde
Mareată taina lui struneste focul.

Bine ai rasarit aici
te mai asteptam!
Valentin

cum ai asemuit relatiile interumane cu structura cosmica dar intotdeauna ai reusit sa ne surprinzi cu subiecte din sfere cat mai variate. Explicabil spui tu sa existe o atractie universala dar explicabil e si raspunsul la versurile finale.
Satelitul odata ce s-a desprins din planeta din care facea parte nu se mai contopeste cu aceasta dar o insoteste intotdeauna. In contextul propus de tine ramane legatura unor amintiri, fragment din viata petrecut impreuna etc.
Cu aceeasi pretuire!
Valentin

ca mi s-a mai adaugat pe site un contrate in ale versului clasic.
Placute versuri, cu tonuri blande, linistitoare uneori poate prea siropoase. Pastrezi linia rimei imbratisate, prozodia reusita. N-am gasit decat doua hibe in acest sens. In "Viata"nu mergea mai bine:"Un clocot rece inca ma ingheata" Caci incepand versul cu "clocotul" accentul pica pe prima silaba si distoneaza, iar in "Vocea ta" poate ar fi mers :"ca sunt a lui culoare, poezie. Imi place mult strofa finala a textului de mai sus. Ti-astept in continuare textele cu deosebit interes.
Valentin

in unele din periplurille lirice din textele tale mai indepartate dupa cum mi-ai marturisit sunt traite cu simturile imaginatiei in poemul de mai sus tu te transpui perfect, senzatiile fiind traite pe viu, nici nu pot sa mi te imaginez altfel decat o fiinta a marii, avand privilegiul de a trai intr-o localitate de litoral. Exact cum ma indrumai sa recurg la figuri de stil apartinand simturilor din game diferite folosesti cu mare forta aici: "muzica salina" exact ca intr-un poem al unui poet preferat(pe care nu ai fi avut cum sa-l citesti)care se refera la un "vuiet salin". Mi-a placut mult prezentarea din biografie, exact asa mi te-am imaginat.

asemanarea coarnelor de berbec cu natura feminina. As spune eu si pentru ca spiralele lor denota schimbare (la donna e mobile), razgandire, nestatornicie mai mult sau mai putin neinteleasa (nu vreau sa par misogin). O si mai buna asemanare e cea pe care ai facut-o intre tine cea din copilarie si vioara tatalui. Daca cele dezvaluite in acel text sunt chiar traite de tine intr-adevar infernala experienta. Incerc sa ma exprim din punctul propriu de vedere in conditiile in care si eu cant la un instrument cu coarde.Dar asta a mai spus-o cineva foarte demult: "Femeia este ca o vioara, poate canta la ea si Paganini dar si un tigan lautar". Sper sa nu fi deranjat caci in rest "chiar ca ploua indracit".
Valentin

sunt convins ca initial ai dorit ca textul sa fie un omagiu adus sarbatorii inaltarii. Ai inceput cu un ton mai pios apoi pe masura ce te cuprindea febra creatiei te cuprindea si revolta. Directionata asupra unui motiv care ne ingrijoreaza continuu: degringolada societatii contemporane, superficialitatea, suprematia kitsch-ului etc. E interesant cum intersectezi termeni ca "preasfantul, rastgnitul" cu "curveti, tatoase, arata-ti fundul" dar am citit la tine texte si mai dure, sinceritatea e dura concluzionez. Poezia pastreaza in linii mari structura de gazel (nu e un gen prea facil dealtfel) dar nu regasesc takhallos-ul din ultimul distih.E geniala formularea: "poezia devenita incalcita proza" parca am spus-o eu, dar ai realizat ca gustam acelasi gen de poezie (sper ca nu am fost etichetati ca dinozauri totusi).
Pe curand!
Valentin

adevarata primavara a simtirii si a simturilor in ultimul tau poem. Entuziasmul primeaza si se simte prin toti porii ca viata iti pare o roza, cu sufletul dilatat de trairile unei indragostite (mai mult sau mai putin imaginare). Ai renuntat la refrenele in "la minor" si ma bucur enorm pt tine. Ma bucur de asemenea ca ai ajuns la aprecierea pe care cu prisosinta o meriti si pe care ti-am intuit-o intotdeauna. Imi plac enorm miscarile : "iti cioplesc gandurile" si "iti innod capilarile". Ti-am citit ultimile creatii cu multa admiratie ca intotdeauna si cu riscul de a mi le cataloga ca "elogioase si magulitoare" eu raman la constanta mea parere. Cu aceeasi prietenie!
Valentin

inceput a fost cuvantul" deci ne e net anterior si superior. Parerea mea e ca poemul tau este o adevarata biblie(chiar are cuvinte de acolo: "nevrednic", "chezasie") si nici nu se pune problema de a scoate tacerea din vorbe ci de a face ceea ce tu reusesti cu prisosinta si anume de a scoate vorbe din tacere. Daca altadata scriai poate cu nonsalanta poeme "vaporoase" acesta este chiar un asediu "ataca din curajul de a nu fi" si are dupa parerea mea o incarcatura existentiala covarsitoare cel putin asta este impresia ce m-a marcat in urma lecturii. O creatie cladita pe fermitatea celui mai de nezdruncinat simbol "cuvantul". Garanteaza cu toata convingerea pe el si nimeni nu o sa te conteste (sunt doar mirat de reactia cu care a fost primit in primul comentariu). Cu aceeasi admiratie!
Valentin

cu o puternica incarcatura filozofica si spirituala. Si crede-ma ca sunt destul de avizat caci printre multe multe tatonari de-ale mele a fost si aceea de a trece pe la Sahaja si mi-am realizat sinele destul de simplu dar asa sunt eu ma diluez si abdic repede. Asta vreau sa-ti marturisesc ca nu pot sa-mi imaginez o mai buna transpunere poetica a acestei experiente decat cea facuta de tine in poemul de mai sus. Versuri sugestive precum "incatusata in lut" in paralela cu "descatusat de gravitatie" marcheaza niste sisteme de referinta existentiale. Foarte reusit si expresiv finalul. Ma bucur enorm pentru tine ca ti-ai capatat "portofoliul " binemeritat, ti-am anticipat asta. De asemenea te rog enorm sa ma ierti ca nu pot fi prezent continuu la creatiile si comentariile tale dar crede-ma ca pana ieri nici nu am reusit sa deschid calculatorul cu atat mai mult sa realizez altceva. Iti invidiez profund timpul disponibil pe care cu cea mai mare admiratie constat ca il dedici judicios artei. Pe curand, cu aceeasi stima !
Valentin

ca textul tau pare o replica la promulgarea legii asupra abuzurilor domestice lucru infaptuit chiar in ziua cand tu ai lansat acest text. Dar chiar si pentru organizatiile de protectie a animalelor e destul de sugestiv mesajul tau. Scurt si cuprinzator!
Poate fiecare vreodata, intr-un moment ascuns, ne-am simtit (invers) reincarnare a vreunei jivine. Pe curand!
Valentin

multumesc mult Maria pentru eterna grija si atentie. Cat priveste unele concluzii eu te-am mai atentionat ca ma percepi oarecum diferit. In poezie nu pot sa nu fiu sincer indiferent de valoarea mizei. Pe curand! Acelasi Valentin

ca intotdeauna. Iti multumesc enorm pentru felicitari, pe care le merit intr-o mare masura si datorita tie, a modului cum m-ai primit aici si cum m-ai directionat. Cat despre comentarii le astept deschis mi-au fost foarte constructive. Tot la fel si corectiile gramaticale care m-au facut sa elimin a-mi afisa nestiinta (chiar in acest text-habar nu aveam ca am pus o forma gresita a pluralului). Inca o data iti multumesc si te astept in continuare!
Valentin

ce-ai slujit-o cu devotament si-arata reciprocitatea slujindu-te si ea pe tine.Ma intrebai deunazi pt. cine scriem desi tot tu imi demonstrasei ca scrisul este cea mai limpede cale de (auto)cunoastere si de (auto)definire. Caci asta am gasit eu cu prisosinta in textul de mai sus si data fiind evidenta sinceritate si profunzime nu avea cum sa treaca neobservata de ceilalti. Deci "ochiul minunii dospind in Vocala(eram sa scriu cu litera mica)" a hranit-o cu har ducand-o la perfectiune.
"sunt puntea dintre cuvinte
sau insusi Cuvantul"(iarasi cu majuscula): foarte profund si de efect(a propo de autodefinirea susamintita.Si cateva metafore care m-au facut sa mor de invidie:
"portative de flacari", "clepsidre incenusate", "infinituri in clipa".Nu mi-am dat seama din prima ce exprima "haruieste" din vs16 credeam ca e o eroare de redactare.Si ca sa fie totul ok elimina greseala din vs 23. Ma bucur enorm de martisorul pe care l-ai primit. La mai multe astfel de texte si astfel rasplatite! Cu aceeasi prietenie!
Valentin

multumirile mele profunde pentru interesul care l-ai acordat textului meu si pentru minutioasa analiza. Nici nu-ti imaginezi cat de magulit as deveni oferind o imagine din spectrul lui ca punct de plecare in alta creatie. Nu ma indoiesc ca asa va fi caci am constata ca o simpla discutie a noastra asupra semanticii cuvantului (sau fenomenului) "transhumanta" ti-a starnit constructia unei frumoase creatii.Te mai astept!Cu prietenie reciproca!
Valentin

bogatele referiri enorme multumiri. Nu am primit niciun atestat definitiv fii convinsa ca totul va conta in continuare de calitatea si valoarea textelor mele care vor fi discernute la fel de atent. Asta implica din partea mea un efort amplificat. Cat priveste atentionarea ca folosesc prea des "naparlire" si "sonante" cu tot respectul trebuie sa te contrazic. Nu le-am mai folosit in nici un text de al meu sunt convins. Si ti-as mai zice ceva daca nu ai crede ca mi-am luat nasul la purtare."Amarul cu care patinezi in textele tale(ti-am mai explicat ca asta ma reprezinta), sunt de fapt forme ale unei bucurii salbatice pe care tot cauti sa o inabusi". Iarta-ma dar daca asta nu reprezinta un paradox este cel putin o exagerare. Dar daca nu ai fi exuberanta cu siguranta ca nu ai mai fi tu. Pe curand! Acelasi Valentin

textul unui cantec al lui N. Alifantis:
"Din tara de unde vin,
Barbatii au nume de frunza si
Trupuri de zei lucratori"

"Acolo de unde vin
exista o gramatica a zilei de munca"
Se pare ca imaginea dedicarii muncii nu poate fi asociata decat cu un loc indepartat "de unde se vine" si aici unde s-a ajuns asta e perceputa ca ceva mirabil. Bineinteles ca am glumit. Mi-a placut mult cum descrii ca dupa ivirea diminetii nascuta in chinuri, facandu-se echiparea rapid cu "lumea" si apoi "pe-aci ti-e drumul" tot exista un ragaz intre ele pentru a citi carti ale chipurilor. Aceeasi traista pt toti - aceeasi luna pt vis. Citit cu placere
Valentin

indatorat, Silvestru pentru recomandari. Am incercat sa retusez neconsonantele. De astfel de directionari resimt nevoia pana reusesc si eu sa imi gasesc conturul si rutina. Te mai astept!
Valentin

Ottilia, chiar aveam nevoie imperioasa de o gura de aer proaspat. Se pare ca din zbaterea, agonia si implicit ratacirea mea am reusit sa extrag chintesenta si sa o materializez in versuri sugestive care atrag atentia. Incerc sa-mi pastrez linia de plutire. Pe curand!
Valentin

sunt tot mai putine, ca sa nu mai vorbesc de poeti si totusi "poeti vor da buzna", "poeti vor tisni". In strofa IV nu mergea mai bine in versul I "vor tasni din trecuturi" sau ca alta varianta versul IV poate "Cerandu-ti sa faci cumva, sa te-nduri". Iarta-mi indrazneala povetelor, iti admir opera demult si incerc sa ma asimilez ei. Imi place enorm ca asociezi simbolurile lui Nichita "Noduri si semne" cu palmele care prin definitie sunt o colectie de "semne si noduri" cum spui tu. Cu imensa apreciere!
Valentin