Poezie
Noaptea
1 min lectură·
Mediu
Noaptea
e timpul meu de plâns…
o aud,
neagră
cum mă strigă
și spune povestea mea,
norilor.
Fereastra mea albastră,
este complicea ei
mută, tăiată adânc,
o poftește mereu
în sufletul meu strâmt;
și-mi spune neagră:
“mori pentru a-l mai putea iubi vreodată”
Închid fereastra,
iar noaptea,
mută
de uimire,
se scurge lent
și neagră,
pe sub gânduri albastre
tăiate adânc în mine,
și-mi cuprinde inima
cu mângâieri negre
de catifea
cu sclipiri de stele.
Și-mi cântă
nebună,
tangouri cu sclipiri
de mii de ani:
“ mori pentru a-l mai putea iubi vreodată”
și-atunci,
simt cum mi-e dragă moartea.
022.793
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Turliu Raluca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Turliu Raluca. “Noaptea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/turliu-raluca/poezie/1750334/noapteaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Este o poezie promitatoare, insa durerea pierderii celui drag (caci asta imi da impresia versul acesta: \"mori pentru a-l mai putea iubi vreodata\") ta impiedica momentan sa scrii metaforic; exista tendinta de a insira cuvinte asa cum iti invadeaza ele sufletul; eu cred ca de-ai putea gasi puterea stilizarii, incriptarii acestor trairi inabusitoare vei scrie poeme frumoase.
0
Momentan, recunosc, scrisul este o terapie...
Cred ca important este, ca imi place sa le dau afara de cum imi invadeaza sufletul chinuit...
Mi-ar placea sa te cunosc.
Cred ca important este, ca imi place sa le dau afara de cum imi invadeaza sufletul chinuit...
Mi-ar placea sa te cunosc.
0
