Poezie
Viceversa: Ioana - Maria
1 min lectură·
Mediu
Ambele cred că cineva din ele a început,
Dar nimeni nu începuse.
Erau peste timp,
Zdrobite de dragoni, apoi de trenuri,
În bunchere subterane,
În nave cu extratereștri,
Iubite și temute,
Dorite, dar alungate...
Se miroseau pe rând
Căzând în hohote de fericire.
Trăind simplele vieți ce și le inventau,
Mereu se întorceau
În infinit, după fraza
\"Eu sunt tu în esența ta\"...
Esență a mirosului, a prostiei fericite,
Esență a infinitului sau a slăbiciunii omenești.
Ioana - Maria, viceversa,
Înafar-a timp și spațiu -
Cel mai parfum parfum.
001516
0
