Poezie

integru în iarnă

1 min lectură·2 decembrie 2010

Mediu

îmi aduc aminte cum iarna ne țineam de mână,

ne țineam de noi, ca nu cumva

să ne despartă fericirea,

dar acum, când am fost despărțiți de dureri,

iarna noastră este perfectă,

chiar dacă nu mai este a noastră...

toate luminile și focurile mici

se rotesc în jurul meu,

contopindu-se cu dispoziția mea.

sunt mai integru ca niciodată

în acest haos de iarna, genial planificat.

cu vântul în față, cu măștile pe poliță,

cu fularul pe gât și mâinile în aer,

cu muzică în mine, cu zăpadă în jur,

fericit, îmi cer iertare că...

a fost bine să împart iarna cu cineva,

dar acum - când iarna e numai a mea -

e și mai bine...

002.424

Ada Albu. “integru în iarnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ada-albu/poezie/13963239/integru-in-iarna

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.