TNTudor Negoescu
Verificat@tudor-negoescu
„Trecut-au anii (M. Eminescu)”
Debut absolut: -în presa scrisă: revista Ramuri, nr.1/1998, girat de poetul Gabriel Chifu; -editorial: un grupaj de versuri în volumul antologic La început a fost Cuvântul…, al Societății Scriitorilor Olteni ( 2001). Cărți publicate: Arheologie în necunoscut, versuri, Editura SITECH, Craiova, 2001  Premianții ratării, versuri, Editura MJM, Craiova, 2003.…
Pe textul:
„Din minaret" de Mariana Cardas
Pe textul:
„nota nocturna" de Marciana Stoicescu-Ortega
în ființa indigoului,
un val stins pe maluri albastre,
la pieptul albastru al somnului.
Versuri demne de o antologie a poeziei onirice de pe acest site, Tai-Pane!
Pe textul:
„Ni se întâmplă albastru" de Paul Bogdan
Pe textul:
„6 din 49" de constantin dan alexandru
unde nu mai pot s-ajung...
Pe textul:
„Cuvintele mele" de Motoc Lavinia
Pe textul:
„numărul nouă" de Monica-Ioana Bălan
Pe textul:
„Cimitirul elefanților" de Tudor Negoescu
Pe textul:
„Singuratate" de Motoc Lavinia
Tot ce am postat e in aceeasi nota, asa cum mi-e si viata, de altfel...
Pe textul:
„Cimitirul elefanților" de Tudor Negoescu
Și visul au drepturi egale...
Ce versuri frumoase! Uneori poti face dragoste folosindu-te de cuvinte...cum zici
Descoperă, în tine,
Urma poeziei mele... dar cuvintul nu rodeste precum saminta, chiar daca nu folositi prezervativ
Pe textul:
„În tine, urma poeziei..." de Emil Tudorache
Pe textul:
„Tablou (Haiku)" de Sorin Olariu
Pe textul:
„Floare albă de cais" de Monica Mihaela Pop
O, TEMPORA! Poema e valabila si azi, nu s-a deteriorat! Mi-aminteste, ca idee, de tata Ienachita V. cu a sa \"Intr-o gradina\".
Ce mai, sint un maniac nostalgic...
Pe textul:
„Puică aiurită" de Paul Bogdan
O, TEMPORA! Poema e valabila si azi, nu s-a deteriorat! Mi-aminteste, ca idee, de tata Ienachita V. cu a sa \"Intr-o gradina\".
Ce mai, sint un maniac nostalgic...
Pe textul:
„Puică aiurită" de Paul Bogdan
Finalul poemului m-a intristat, m-a emotionat chiar! Afirmasem mai devreme, metaforic,intr-un poem, ca mai fericit e orbul, ca nu mai vede toate ororile acestei vieti. Am fost admonestat de un coleg mai moralist care credea ca ma bucur de handicapul orbului!!! Eu, de fapt, plingeam atunci... DAR NU POT RECUNOASTE INTR-UN POEM,mi-e jena sa fiu patetic!
Pe textul:
„Celalalt" de Radu Tudor Ciornei
Pe textul:
„Exercitiu de absenta" de Motoc Lavinia
Viata e ciudata si ca dinsa sintem noi.Te prinzi?
Ai dreptate, cu explicatiile sint la pamint... Asta e, sper sa nu ma certe toti colegii de pe site, luindu-ma prea in serios!
Pe textul:
„Fericit e orbul" de Tudor Negoescu
Pe textul:
„Fericit e orbul" de Tudor Negoescu
Dar, atentie, nici pasarea nu e libera!!!
Pe textul:
„Vreau mila!!!" de clara
.( Daca tu consideri ca un orb este fericit bucura-te! Si tu poti fi asemeni lui. Inca mai ai timp sa te \"corectezi\").
Daca puneam FERICIT-ul cu pricina in ghilimele, poate ca nu se mai crea confuzia, dar disparea suspansul. Dar tot discursul meu poetic se vrea o replica la acel \"Fericiti cei saraci cu duhul\", pe care tot incerc sa-l inteleg, de citiva ani, de cind scriu.
Tu ai fost mai subtil, vazind aici o fericire\"precara\". Ma menajezi,prietene!
Pe textul:
„Fericit e orbul" de Tudor Negoescu